simonacallas

ENGLISH

I love colors and I like contrasts. Yellow and purple is a combination I’ve always thought of. Once upon a time, complementary colors were not allowed to be together, especially when it came to design and visual arts, because it was said that they canceled each other's hue to produce an achromatic (white, gray or black) light mixture. Being across from each other on the color wheel made them impossible to approach. Like Sun and The Moon. Since then, things changed partially and now we are allowed to play with colors in many ways. For me, colors are the most bright and joyful part of life. I could never live without them. Colors are not just aesthetic, they are also powerful. They bring optimism and happiness.

I imagined this dessert colored in purple and yellow, so I thought of blackberries and lemon. It came out beautiful, tasty and delicate, the flavors match perfectly and of course the visual effect is great.

This cake is 17 cm diameter. I used frozen blackberries but fresh ones can be used as well. This dessert need some time for preparing, I actually made it the day before glazing.

INGREDIENTS

► For the almond genoise

• 2 egg whites

• 2 egg yolks

• 50 g white sugar

• 50 g almond meal

• 100 g all purpose flour

• zest and fresh squeezed juice from ½ lemon

► For blackberry gelée

• 100 g blackberries

• 150 ml water

• 100 g sugar

• 1 tablespoon of fresh lemon juice

• 10 g unflavored gelatin powder

► For blackberry mousse

• 200 g blackberries

• 200 g white sugar

• 2 tablespoons of lemon juice

• 250 g heavy whipping cream

• 10 g unflavored gelatin powder

► For lemon-white chocolate glaçage

• sqeezed juice from 1 lemon

• 50 g sugar

• 20 g unflavored gelatin powder

• 50 ml glucose syrup

• 250 g heavy whipping cream

• 150 g white chocolate, chopped

• 1 drop of yellow food coloring

DIRECTIONS

► Preparing the almond genoise: Line a 17 cm cake pan with parchment paper and preheat the oven at 175 Celsius.Mix the egg yolks with sugar, lemon juice, lemon zest and almonds. Whisk the egg whites with a pinch of salt until form soft peaks, then add them over egg yolks mixture and combine gently with a spatula. Finally fold in the flour. Pour the batter into the prepared cake pan and bake for 15 minutes, until lightly brown and springy to touch. Let cool in the pan, then take the cake off the pan and remove the parchment paper.

► Preparing the blackberry gelée: Sprinkle the gelatin over a bowl with 50 ml water, stir and let it sit for about 15 minutes. Blend the blackberries, put them into a pan along with sugar, lemon juice and 100 ml water and bring to boil. Remove from heat and strain through a fine sieve to remove the pips. Melt the hydrated gelatin in the microwave, then pour it over the blackberry mixture and whisk until well combined. Pour into a 15 cm baking ring and place into the freezer until set (about 30 minutes).

► Preparing the blackberry mousse: Blend the blackberries, combine them with sugar and lemon juice into a pan and cook over medium heat, stirring occasionally, until thick. Meanwhile, dissolve gelatin into 50 ml water and let sit for 15 minutes. Remove the blackberry jam from heat. Put the gelatin into microwave for a few seconds to melt and add it into the blackberry jam, mix to combine and let cool completely. When the blackberry jam is cooled, whip the heavy cream and fold in the jam, one tablespoon at a time.

At this point, we need to assembly the cake. Take the cake pan in which the genoise was baked. Place the genoise on the base, then pour half of the blackberry mousse and level. Place the blackberry gelée in the middle and pour the rest of the mousse. Level the surface to be perfectly horizontal. Put the cake into the fridge for at least several hours (or overnight).

► Preparing the glaçage: Dissolve the gelatin into lemon juice. Put heavy cream, sugar, glucose syrup and food coloring into a pan over a medium heat and bring to a simmer. Add in the gelatin (previously melted in the microwave) and stir until gelatin dissolves. Pour the mixture over the chocolate and whisk until smooth. Let the glaçage sit until it reaches the room temperature, then pour it over the cake.

Keep into the fridge until served.

ROMANIAN

Iubesc culorile şi îmi plac contrastele. Galben şi violet e o combinaţie la care m-am tot gândit. Cândva, culorile complementare nu erau permise alături, mai ales în design şi artele vizuale, se spunea că se anulau reciproc. Fiindcă erau poziţionate vis-a-vis unele de celelalte pe paleta culorilor, se considera că erau imposibil de adus împreună. Ca Soarele şi Luna. De atunci, lucrurile s-au schimbat, parţial şi ne este permis să ne jucăm cu ele. Pentru mine, culorile reprezintă cea mai luminoasă şi mai veselă parte a vieţii. Nu aş putea trăi fără ele. Pe lângă aspectul estetic, culorile oferă putere, aduc optimism şi fericire.

Mi-am imaginat acest desert pornind de la culorile violet şi galben, aşa că m-am gândit la mure şi lămâi. A rezultat ceva frumos, delicat şi plăcut la gust; aromele s-au completat perfect şi desigur efectul vizual e grozav.

Tortul are diametrul de 17 cm. Am avut mure congelate dar pot fi folosite la fel de bine şi cele proaspete. Acest desert necesită ceva timp pentru preparare, eu l-am făcut şi asamblat cu o zi înainte de a-l glazura.

INGREDIENTE

► Pentru genoise de migdale:

• 2 albuşuri

• 2 gălbenuşuri

• 50 g zahăr tos

• 50 g făină de migdale

• 100 g făină de grâu

• coaja şi sucul de la ½ lămâie medie

► Pentru jeleul de mure:

• 100 g mure

• 150 ml apă

• 100 g zahăr

• 1 lingură suc proaspăt de lămâie

• 10 g gelatină pudră

► Pentru mousse de mure:

• 200 g mure

• 200 g zahăr tos

• 2 linguri suc proaspăt de lămâie

• 250 g smântână pentru friscă

• 10 g gelatină pudră

► Perntru glazura de lămâie şi ciocolată albă:

• sucul proaspăt de la o lămâie

• 50 g zahăr tos

• 20 g gelatină pudră

• 50 ml sirop de glucoză

• 250 g smântână pentru frişcă

• 150 g ciocolată albă, mărunţită

• un strop de colorant alimentar galben

PREPARARE

► Preparare genoise de migdale: O tavă de copt rotundă se tapetează cu hârtie pergament (sau hârtie de copt). Se preîncălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius. Gălbenuşurile se mixează cu zahărul, coaja şi sucul de lămâie, migdalele. Albuşurile se bat cu un praf de sare până când se fac spumă, apoi se toarnă peste gălbenuşuri şi se omogenizează cu o spatulă. La sfârşit se încorporează făina, tot cu spatula. Se toarnă compoziţia în tavă şi se coace timp de 15 minute, până se rumeneşte uşor şi devine elastică la atingere. Se ia tava din cuptor, se lasă să se răcească, apoi se scoate blatul şi se îndepărtează hârtia de copt.

► Preparare jeleu de mure: Gelatina se dizolvă în 50 ml apă. Murele se procesează în blender, se amestecă cu apa, sucul de lămâie, zahărul; se pun într-o crăticioară pe foc până când se dizolvă zahărul iar amestecul începe să fiarbă. Se ia de pe foc, se strecoară. Gelatina se încălzeşte la microunde câteva secunde, să se topească, apoi se adaugă în mixtura de mure şi se amestecă bine, să se omogenizeze. Se toarnă compoziţia într-un inel de copt cu diametrul de 15 cm şi se pune în congelator pentru circa 30 minute.

► Preparare mousse de mure: Murele procesate în blender, zahărul şi sucul de lămâie se fierb la foc mediu, amestecând ocazional, până când se leagă. Între timp, gelatina se dizolvă în 50 ml apă şi se lasă 15 minute să se hidrateze. Când gemul e gata, se ia de pe foc. Gelatina se topeşte la microunde şi se amestecă în gem. Se lasă să se răcească complet. Se bate frişca cu mixerul, apoi se încorporează câte o lingură de gem, omogenizând cu o spatulă.

În acest moment, se asamblează tortul. În tava rotundă în care a fost copt blatul, se plasează pe rând: blatul, jumătate din mousse de mure, jeleul, restul de mousse. Se nivelează şi se dă la rece pentru câteva ore (ori peste noapte).

► Preparare glazura de lămâie cu ciocolată albă: Gelatina se dizolvă în sucul de lămâie. Smântâna, zahărul, siropul de glucoză şi colorantul se pun într-un vas la foc mic până aproape de fierbere. Se încorporează gelatina (lichefiată la microunde) şi se omogenizează, apoi se toarnă totul peste ciocolată şi se amestecă bine cu un tel în formă de pară, până când se dizolvă ciocolata şi compoziţia devine omogenă. Se lasă să se răcească şi când a ajuns la temperatura camerei, se toarnă peste tort.

Se păstrează la rece până la servire.

ROMANIAN

Ce se întâmplă atunci când o argeşeancă se mărită cu un dobrogean? Se întâmplă că se specializează simultan în reţete învăţate de la mamă şi de la soacră. Şi, evident, într-o familie interregională, bucătăria nu poate fi altfel decât una de fuziune :)

În nordul Dobrogei, în zona Niculiţel – Valea Teilor (Judeţul Tulcea), gospodinele mai obişnuiesc încă să prepare nişte plăcinţele din aluat de pâine dospit, umplute cu brânză şi verdeţuri şi scăldate din belşug în ouă bătute cu smântână. Cherdele se numesc aceste plăcinte, am mai auzit şi varianta „cherdenele”, motiv pentru care unii le confundă cu „merdenelele”, care sunt altceva. Probabil că „cherdenele” a rezultat din fuziunea dintre „cherdele” si „merdenele”. Anyway, noi astăzi discutăm despre cherdele. Nu am reuşit să aflu de unde li se trage denumirea, povestea lor e foarte veche, atât de veche încât s-a pierdut în negura vremii şi nici cea mai bătrână gospodină nu şi-o mai aminteşte. Reţeta de cherdele s-a transmis din generaţie în generaţie, s-a păstrat intactă şi, chiar dacă nu sunt la fel de populare la nivel naţional ca plăcinta dobrogeană, nu sunt mai puţin autentice şi nici mai puţin delicioase.

Aceste plăcinte se fac şi în sudul Dobrogei doar că nu se pune verdeaţă şi li se spune „pesmeţi”. Eu de pesmeţii dobrogeni am aflat mai întâi, de la o mătuşă din Horia (jud. Constanţa), care vara îi cocea la cuptorul vechi din curte, odată cu minunăţia de pâine frământată cu mâinile şi înfăşată cu drag, ca pe un prunc. Apoi, cineva din familie a adus de la Tulcea reţeta de cherdele, mi-au plăcut că sunt mai bogate, ceapa şi mărarul (uneori şi pătrunjelul) aduc şi un plus de culoare, pe lângă arome; şi de atunci am gătit de multe ori, în perioada rece a anului, toamna şi iarna (când nu se găseşte ceapă verde) pesmeţi; în vremea însorită şi plină de culoare, cherdele. De ce sunt speciale aceste plăcinte? Pentru că (de obicei) se fac odată cu pâinea de casă. Întotdeauna gospodinele puneau deoparte puţin aluat de pâine ca să pregătească nişte plăcinte, iar copiii se învârteau nerăbdători pe lângă cuptorul din care razbăteau arome de poveste. Mai sunt speciale pentru că folosesc telemea de oaie, un sortiment de tradiţie în Dobrogea, ca şi combinaţia de brânză cu mărar. Oul bătut cu smântână (sau iaurt de oaie) care se toarnă deasupra plăcintelor este de asemenea tradiţional în Dobrogea, se foloseşte şi la plăcinta dobrogeană care a primit statutul de produs-emblemă cu atestat.

Cu reţeta pe care v-o prezint astăzi particip la minunata provocare Tradiţie şi gastronomie românească, lansată de Gina Bradea şi în cadrul căreia Sidy ne-a provocat să venim cu Plăcinte tradiţionale româneşti.

Ingrediente

► Pentru aluat:

• 250 ml apă caldă

• 25 g drojdie

• 500 g făină

• 1 linguriţă zahăr

• 1 praf de sare

• 20 ml ulei

►Pentru umplutură:

• 200 g brânză telemea

• câteva fire de ceapă verde

• 1 lingură ulei

• 1 legătură pătrunjel proaspăt

• 1 legătură mărar proaspăt

• 2 ouă mari (sau 3 ouă mai mici)

►Pentru dedesubt şi deasupra:

• 50 g unt

• 2 ouă

• 2 linguri smântână

• 2 linguri lapte (opţional)

Preparare

Drojdia se mărunţeşte, se amestecă cu zahărul. Se toarnă apa caldă, se presară un praf de făină şi se lasă la dospit cam 20 minute, apoi se frământă cu făina, sarea; la final se adaugă uleiul şi se continuă frământarea până se încorporează. Se pune aluatul într-un vas încăpător, se acoperă şi se lasă la crescut până îşi dublează volumul.

Ceapa verde se toacă şi se căleşte în puţin ulei. Brânza dată pe răzătoare se amestecă apoi cu ceapa verde călită, mărarul tocat, pătrunjelul tocat şi ouăle bătute. Nu se adaugă sare in umplutură, telemeaua fiind sărată. Tava se unge cu puţin unt. Se iau din aluat porţii cât încap în căuşul palmei, care se întind sub formă de dreptunghi, cu lăţimea de o palmă (ceva mai lată decât a mea :) ), pe masa pudrată cu făină. În mijloc se pune umplutură (2-3 linguri cu vârf), apoi se adună marginile aluatului şi se lipesc bine (eu am uns cu puţin albuş de ou ca să mă asigur că stau lipite).

Ruloul format se secţionează în trei sau în patru bucăţi, care se aşază în tava unsă, la distanţă de circa 1 cm unele de altele. Se continuă până când se termină aluatul şi umplutura, iar tava e plină. Se acoperă cu un ştergar şi se lasă cam 20 de minute în loc cald şi ferit de curent. Între timp, se încinge cuptorul. Din untul rămas se iau bucăţi mici care se pun deasupra fiecărei plăcinte, apoi tava se introduce în cuptor, la 175 de grade Celsius, până când plăcintele încep să se rumenească (cam 30 minute). În acest moment, se scoate tava din cuptor, se toarnă peste plăcinte ouăle bătute cu smântână (dacă smântâna e prea grasă, se adaugă puţin lapte ca să se subţieze, compoziţia trebuie să curgă) şi se introduce din nou tava în cuptor până când plăcintele se rumenesc frumos (10-15 minute).

Se servesc imediat, cu un pahar de vin roşu de butuc (adulţii) sau cu o cană cu iaurt (copiii). Sunt pufoase, gustoase şi niciodată destule :)

ENGLISH

This is a traditional recipe from Northern Dobruja (Romania) which consists of crescent rolls filled with cheese and herbs. We call them „kerdele” and they are a salty form of cheese pie. These „kerdele” are delicious, rich and nourishing. Housewifes from Dobruja bake them often, when they make homemade bread. Actually they keep a small quantity of bread dough to make these little cheese pies.

Ingredients

► For the dough:

• 250 ml warm water

• 25 g active yeast (fresh)

• 500 g all purpose flour

• 1 teaspoon sugar

• 1 pinch of salt

• 20 ml vegetable oil

►For the filling:

• 200 g salted cheese, grated

• a bunch of green onions, chopped

• 1 tablespoon vegetable oil

• 1 bunch fresh parsley, chopped

• 1 bunch fresh dill, chopped

• 2 large eggs (or 3 smaller eggs), beaten

►For finishing:

• 50 g butter

• 2 eggs

• 2 tablespoons sour cream

• 2 tablespoons milk (optional)

Directions

►Preparing the dough: Ground the yeast, mix it with sugar. Pour warm water, whisk to combine, sprinkle a pinch of flour, cover and leave to rise for about 20 minutes. After that period, combine the yeast mixture with flour and knead until all flour are incorporated. Place the dough into a large bowl, cover with a plastic wrap and let rise until doubles its volume.

► Preparing the filling: Heat a tablespoon of oil into a skillet, add the chopped scallions and cook until tender; then mix with grated cheese, parsley, dill and eggs. There’s no need to add salt, as the cheese is salted enough.

Grease a baking tray with butter. Divide the dough into 5 cm diameter balls. Powder the table with flour. Take each of the balls, stretch them into a rectangular shape (about 15/10 cm), place 2-3 tablespoons of cheese filling in the middle and bring the edges together. Brush the edges with egg white as a glue. Divide each roll into 3 or 4 smaller rolls (pies). Place the pies into the greased tray, at a distance of about 1 cm from each other. Continue until all the dough is used and the tray is full. Cover with a fabric towel and leave the rolls to rest for about 20 minutes at room temperature. Meanwhile, turn on the oven at 175 Celsius.

►For finishing, divide the butter into small pieces and place them on top of each of the pies in the tray. Put the tray into the oven and bake until the pies are slightly golden brown (about 30 minutes).

Meanwhile, beat the eggs with sour cream (if the cream is too thick, add some milk). When the pies are golden brown, take off the tray from the oven, pour over the egg-cream mixture (be sure to cover all the pies) then insert the tray back in the oven and continue to bake until the pies are nicely browned (another 1-15 minutes).

Serve immediately, with red wine (adults) or fresh yogurt (children).

ENGLISH

This is my first Polka Dot Cake and the balls are not pre-baked, they are made from coconut and cheese and therefore they are soft and creamy. The sponge also is moist and delicate, due to the cream and the butter. This dessert is just wonderful. Thank you, Merişor, for inspiring me this amazing recipe.

INGREDIENTS

(for a two-layered, 17 cm diameter cake)

►For the coconut-cheese balls:

• 250 g Ricotta (or other creamy, unsalted cheese)

• 50 g powdered sugar

• 1 egg yolk

• 20 g corn starch

• 150 g coconut flakes

• 1 teaspoon of vanilla extract

• gel food coloring: turquoise, pink, yellow, light green

►For the sponge cake:

• 3 eggs

• 100 g powdered sugar

• 100 g soft butter

• 100 g cream

• 1 teaspoon of orange extract

• 1 teaspoon of baking soda

• 40 g dark cocoa

• 150 g all purpose flour

►For the ganache frosting:

• 200 g dark chocolate (minimum 60% cocoa), chopped

• 100 g whipping cream

• 50 g sugar

DIRECTIONS

►Preparing the balls: Mix the Ricotta cheese until creamy. Add cornstarch, egg yolk, vanilla extract, coconut flakes and homogenize. Divide the batter into 4 equal parts. Color each part into different colors – I used turquoise, pink, yellow and light green. From the coconut cream form balls (10-12 g each) and place them onto a plate covered with aluminum foil. After using all the cream, put the plate with the balls into the freezer for a few minutes, so they set.

►Preparing the sponge cake:Preheat the oven to 175 Celsius and prepare two cake pans of 17 cm diameter by greasing them and covering the base with baking paper. Sift flour, cocoa and baking soda together. Cream butter and sugar, then add eggs (one at a time), orange extract and cream. Finally add the dry ingredients and homogenize. Divide the batter equally between two bowls. From one of the bowl, take 3-4 spoons of the batter and spread a thin layer onto the bottom of one cake pan. Place coconut balls over this thin layer (just like in the picture below). Pour the rest of the batter over the balls layer and spread it equally using a spatula. Do the same with the other bowl mixture and the other cake pan.

Put the pans into the preheated oven and bake them for 20-25 minutes (check the cakes, they should be springy to touch). When they are done, take the pans off the oven and let cool.

► Preparing the ganache frosting: Dissolve sugar into cream and bring to a boil. Pour the hot cream over the chopped chocolate. Let the sit for a few minutes then whisk the mixture until smooth. Let the ganache cool until it reaches room temperature and starts o thicken.

ASSEMBLING THE CAKE:

Assembling the cake is very simple. Put one of the cake layers onto a plate, spread half of the ganache, cover with the other cake layer and spread the rest of the ganache. Sprinkle colored nonpareils on top. This cake can be served immediately – which is exactly what we did :) Keep the remaining cake – if happens to remain – into the fridge.

ROMANIAN

În (pen)ultimul ceas, reuşesc să contribui şi eu la provocarea Weekend cu spor, lansată de Stefyşi a cărei gazdă este, în luna aceasta, Merişor. Am vrut neapărat să gătesc o prăjitură din blogul frumos al lui Merişor şi, la rugămintea fiicei mele căreia i-a plăcut la nebunie aspectul, am ales Prăjitura cu ciocolată şi biluţe de cocos. Am făcut prăjitura sub formă de tortuleţ, am colorat biluţele în nuanţe pastelate; ciocolata nu am pus-o în blat, ci am folosit-o pentru cremă iar în loc de lapte am pus smântână. M-am trezit în ultima clipă că nu aveam griş în casă, aşa ca am pus amidon, cu uşoară strângere de inimă, dar a ieşit foarte bine. Am folosit două forme cu diametrul de 17 cm şi le-am asamblat cu un delicios ganache de ciocolată neagră. A ieşit o minune de desert, cremos, fin şi nemaipomenit de gustos.

INGREDIENTE

►Pentru bilele de cocos:

• 250 g Ricotta (sau altă cremă de brânză nesărată)

• 50 g zahăr pudră

• 1 gălbenuş de ou

• 20 g amidon

• 150 g fulgi de nucă de cocos

• 1 linguriţă extract de vanilie

• colorant alimentar: turcoaz, rose, galben, vernil

►Pentru blat:

• 3 ouă

• 100 g zahăr pudră

• 100 g unt moale

• 100 g smântână

• 1 linguriţă extract de portocale

• 1 linguriţă rasă bicarbonat de sodiu

• 40 g cacao neagră

• 150 g făină

►Pentru cremă:

• 200 g ciocolată neagră

• 100 g smântână pentru frişcă

• 50 g zahăr

PREPARARE

►Preparare bile de cocos: Ricotta se mixează ca să se omogenizeze, se adaugă zahărul şi se continuă mixarea până când se capătă consistenta unei creme. Se încorporează amidonul, gălbenuşul, extractul de vanilie şi se amestecă bine. Se împarte compoziţia în 4 părţi egale şi fiecare parte se colorează foarte uşor în nuanţe diferite. Am folosit colorant alimentar sub formă de gel, am înmuiat vârful unei scobitori (2-3 mm, nu mai mult) în colorant, am şters scobitoarea de cremă şi apoi am omogenizat cu mixerul.

Din crema de cocos se formează bile de dimensiuni aproximativ egale (circa 10-12 g fiecare bilă), care se aşază pe un platou/tocător acoperit cu folie de aluminiu şi se dau la congelator pentru câteva minute (nu mai mult).

►Preparare blat: Se preîncălzeşte cuptorul la 175 de grade Celsius şi se pregătesc cele două forme de copt – se ung cu unt şi se tapetează cu hârtie de copt. Făina, bicarbonatul şi cacao se cern. Untul se freacă bine cu zahărul, până rezultă o cremă fină. Se adaugă ouăle pe rând, omogenizând după fiecare; apoi extractul de portocale şi smântâna. La sfârşit se încorporează amestecul uscat (făina+cacao). Compoziţia rezultată se împarte în două părţi egale.

Se ia cu lingura din compoziţie şi se întinde un strat subţire în forma de copt. Se aşază bilele, destul de aproape unele de altele dar fără să se atingă. Se pune deasupra restul de compoziţie, tot cu lingura, şi se nivelează cu o spatulă. La fel se procedează cu cea de-a doua formă de copt.

Se introduc tăvile în cuptor şi se coc timp de 20-25 minute (se verifică mijlocul blaturilor, să fie elastic, nu moale). Se scot tăvile din cuptor şi se lasă să se răcească.

►Preparare ganache de ciocolată neagră: Smântâna şi zahărul se dizolvă şi se încălzesc la microunde până aproape de fierbere, apoi se toarnă peste ciocolata ruptă în bucăţi mici. Se lasă câteva minute, apoi se amestecă până se topeşte toată ciocolata şi se omogenizează.

Se lasă deoparte, la temperatura camerei, până se răceşte şi începe să se îngroaşe.

ASAMBLARE TORT:

Asamblarea este extrem de simplă. Peste primul blat se întinde jumătate din cremă, se acoperă cu cel de-al doilea blat peste care se întinde restul de cremă. Eu am presărat deasupra un amestec de nonpareils în nuantele folosite pentru colorarea bilelor – roz, galben, verde şi turcoaz. Se poate servi imediat (noi aşa am făcut). Ce rămâne (dacă rămâne) se păstrează la rece.

Croaţii spun că e un desert tradiţional de-al lor (şi îl numesc Breskvice); italienii la fel (şi le spun Pesche Dolci). Le-am văzut şi la austrieci, germani (Pfirsich Cookies), evrei (עוגיות אפרסק), americani (Peach Cookies), turci (Şeftali Kurabiye), coreeni (사랑스런 리얼 복숭아 쿠키). Cred că dacă hăulim pe internet, le găsim şi pe malul Tanganiykăi. Şi noi le ştim din vremuri imemoriale, de pe când cheescake-ul, American Pie şi alte minuni de peste Baltă erau în drum spre noi cu un ocol pe la galaxia Andromeda. Nu era sindrofie, aia fără dulciuri de casă, iar piersicuţele astea moi şi frumos colorate, umplute cu gem şi nucă, erau un must, cum zic azi romglezii ăştia ai noştri. Sigur, la ora curentă avem piersici proaspete şi mai bine mâncăm din astea, fursecurile în general sunt dulciuri de iarnă, dar mie mi-a plecat fata în tabără şi a cerut exprésă-i fac piersici pentru desagă. Cu această ocazie mi-am amintit că nu aveam reţeta pe blog şi iaca prestez.

Am înlocuit praful de copt cu bicarbonat de sodiu, care e o sare total inofensivă pentru organism, ba chiar binefăcătoare pe ici, pe colea. Sucul de lămâie este acidul care îl activează şi nu trebuie stins dinainte, el se va activa după adăugarea în compoziţie şi contactul cu acizii din aceasta. De asemenea, aceste piersici nu sunt colorate cu coloranţi sintetici. Nu că aş fi vreo puristă, dar am vrut să experimentez. Pentru roz am folosit suc de vişine iar pentru galben, puţin turmeric. Nu vă speriaţi, aroma turmericului o acoperim cu vanilie şi nu se va simţi. Nu în ultimul rând, smântâna obişnuită pe care am adăugat-o în compoziţie a făcut fursecurile moi şi fragede. Din compoziţia pe care o prezint mi-au ieşit 20 de piersici (40 de cochilii, două tăvi de aragaz) cu diametrul de circa 4 cm.

INGREDIENTE

► Pentru fursecuri:

• 150 g unt moale + 10 g topit (pentru uns mâinile)

• 100 g zahăr pudră

• 1 ou

• 1 linguriţă coajă rasă de lămâie (proaspătă sau uscată)

• 1 lingură suc de lămâie (proaspăt)

• 1 linguriţă extract de vanilie

• 50 g smântână grasă (20%)

• 300 g făină

• ¼ linguriţă bicarbonat de sodiu

► Pentru umplutură:

• 2-3 linguri nuci/alune/migdale

• 3-4 linguri gem de piersici

• 2 linguri lichior de piersici

• resturi de aluat

► Pentru decor:

• 200 ml lapte

• 2-3 linguri suc de vişine strecurat

• 2 linguriţe de miere

• ½ linguriţă turmeric pudră

• 2-3 picături extract de vanilie

• 100 g zahăr tos mai fin / zahăr granulat / zahăr fin

• frunzuliţe de mentă

PREPARARE

►Preparare fursecuri:

(1). Se preîncălzeşte cuptorul la 160 grade Celsius. Făina se cerne cu bicarbonatul.

(2). Untul se freacă bine cu zahărul până devine cremos.

(3). Se adaugă pe rând, omogenizând după fiecare: oul, lămâia (coaja + sucul), extractul de vanilie; smântâna.

(4). La sfârşit se încorporează făina cernută cu bicarbonatul. Se amestecă cu o lingură până când se încorporează făina.

ATENŢIE! Compoziţia trebuie să fie destul de moale, dar să îşi păstreze forma – ca un aluat. Dacă este necesar, se mai adaugă o lingură de făină. Eu am folosit smântână cu 20% grăsime şi făină 000. Dacă se foloseşte smântână mai subţire (sau dacă făina are umiditate mai mare), compoziţia va fi mai moale şi atunci se mai adaugă făină – câte puţin, până se ajunge la consistenţa potrivită.

(5). Se ia cu linguriţa din compoziţie şi, cu mâinile unse cu unt, se formează bile de circa 15 grame fiecare (cam cât o nucă). Pentru aspect mai bun pe platou, e bine ca bilele să aibă aproximativ aceeaşi dimensiune. Nu vă sfiiţi să folosiţi un cântar de bucătărie. Există unele ieftine şi foarte bune la hypermarket, eu am unul electronic pe care l-am cumpărat cu 20 de lei.

ATENŢIE!Modelaţi bine fiecare bilă între palme, în aşa fel încât să fie netedă. Altminteri, în timpul coacerii, în şanţurile mici de pe suprafaţa bilei vor apărea fisuri/cratere.

(6). Se aşază bilele în tava de aragaz tapetată cu hârtie de copt. Eu nu le-am vrut prea bombate, şi am turtit puţin suprafaţa bilelor, dar nu e obligatoriu.

(7). se introduce tava în cuptor pentru 10-15 minute – până când fursecurile încep să se rumenească pe margini.

(8). Când fursecurile sunt gata, se scoate tava din cuptor şi se lasă să se răcească.

► Preparare umplutură:

(9). După ce s-au răcit fursecurile, se ia fiecare şi se scobeşte cu un cuţitaş în partea inferioară.

(10). Resturile de aluat după scobire şi nucile/alunele/migdalele se mărunţesc într-un chopper/blender/râşniţă/, apoi se amestecă cu gemul de piersici, lichiorul şi se omogenizează.

(11). Cu această compoziţie se vor umple scobiturile din fursecuri. Recomand să se pună compoziţia într-o pungă de ornat sau într-o pungă obişnuită care să fie apoi tăiată puţin la un capăt (cam 3 mm tăietura), astfel fursecurile noastre umplute vor avea un aspect elegant şi profi.

(12). După ce se umplu fursecurile, se lipesc câte două. Excesul se îndepărtează (trecem degetul de jur împrejurul liniei de îmbinare).

► Decor şi prezentare:

(13). În două boluri mici de porţelan alb, se pun câte 100 ml lapte. Recomand să fie albe, pentru că astfel se va vedea bine culoarea; altmiteri poate surveni un bias vizual.

(14.) Într-unul din boluri se adaugă o linguriţă de miere şi o lingură de suc de vişine, se amestecă. Trebuie să obţinem o culoare roz lăptos. Dacă este nevoie, se mai adaugă o lingură suc de vişine şi se omogenizează din nou. Ca să se dizolve mierea mai repede, se poate introduce vasul la microunde pentru câteva secunde, să se încălzească laptele, apoi se omogenizează. Se adaugă 1-2 picături extract de vanilie şi se lasă să se răcească.

(15). Laptele din cel de-al doilea bol se pune pe foc (într-un vas sau ibric emailat alb în interior); când fierbe laptele, se adaugă mierea, turmericul, vanilia, se omogenizează. Trebuie să obţinem o culoare galben pastelat. După ce se dizolvă mierea şi turmericul, se ia ibricul de pe foc. Uneori turmericul lasă impurităţi care nu se dizolvă; în acest caz se strecoară laptele printr-o bucată de tifon împăturit în 3 sau în 4. Se transferă în bolul de porţelan şi se lasă să se răcească.

ATENŢIE!Laptele colorat trebuie să fie rece atunci când e folosit pentru glasarea piersicilor. Deci, se lasă să se răcească de tot, şi abia după aceea îl folosim.

(16). Se ia pe rând fiecare „piersică” şi se scufundă ceva mai mult de jumătate în soluţia galbenă, se scurge 2-3 secunde, apoi cu partea necolorată se scufundă până ceva mai mult de jumătate în soluţia (laptele) roz. Cele două culori trebuie să se suprapună puţin.

(17). Se lasă să se zvânte puţin pe un prosop de hârtie, apoi se tăvălesc prin zahăr granulat.

(18). Se decorează cu frunze proaspete de mentă – nu e musai, doar că arată mai artistic aşa, cu o pată de culoare verde.

(19). Se pot servi imediat. Sunt foarte bune şi a doua zi. Se pot păstra câteva zile într-un recipient bine închis. Există mărturii că s-au putut păstra şi mai mult, dar nu s-a atestat ştiinţific, deci mă abţin să afirm asta categoric.

Nostalgici ceausisti. Sursa foto

În anul 2010, 41% dintre români declarau că l-ar fi votat pe Ceauşescu la preşedinţia României. În 2014, procentul a urcat la peste 60%. Pe cel din 2015 mi-e frică să-l aflu.

Sunt un copil ceauşist, un tânăr al tranziţiei şi un adult al epocii no-name pe care o traversăm astăzi. Am cunoscut suficient de bine toate aceste perioade. Am copilărit pe vremea comunismului, am urmat facultatea (prima dintre ele) pe vremea mineriadelor şi m-am măritat pe vremea lui Văcăroiu. Când am născut primul copil tot Văcăroiu era premier. De fapt, Văcăroiu – aka Vodcăroiu aka Săniuţa – a fost singurul Prim-Ministru de după 1989 care a rezistat mai mult de 4 ani în scaun. Adrian Năstase-Bombonel a stat 4 ani fix. Tăriceanu-Amorezul întârziat, 4 ani fără o săptămână. Restul au rezistat fix cât puricii pe-un câine mort, cine-i mai ţine minte?

Eu nu-i înţeleg pe nostalgicii comunişti. Mai ales că majoritatea sunt mai în vârstă decât mine. Eu ştiu doar de cozile infernale la ouă, de pâinea pe cartelă, de zahărul şi uleiul raţionalizate. Ştiu de frigul din casă, de neonul alimentat la bateria de maşină şi de bezna de pe străzi pe care o traversam, cu groaza în suflet, când mă întorceam de la liceu iarna, pentru că după ora 7 jumate seara nici autobuzele nu mai circulau, iar la 6 era deja o noapte să-ţi bagi degetele în ochi. Dar ei, nostalgicii, ei au apucat şi şedinţele de partid, şi magazinele goale, şi avorturile interzise. Ei ştiu foarte bine ce sunt Şeptelul, şpăgile date ca să-ţi cumperi o Dacie, cărţile şi discurile bune vândute pe sub mână, criza de benzină, duminicile în care nu puteai să circuli fiindcă aveai număr cu soţ.

Coadă la Alimentara in anii '80. Foto: Andrei Pandele

Ei, nostalgicii, care se băteau la propriu pentru nişte gheare de găină stroflocite, pentru uleiul îndoit cu apă şi pentru parizerul de soia. Parizer cu soia eu nu am mâncat, dar ei, nostalgicii care îl au şi azi printre dinţi, nu suferă de dorul lui; pentru că, azi, toate mezelurile din magazin conţin (din ce în ce mai multă) soia. Şi nu-i înţeleg. Astăzi e din nou beznă pe străzi. Magazinele sunt pline, dar ei au în continuare ocazia să stea la cozi şi să se calce în picioare nişte tigăi şi maşini de găurit. Benzină este, dar e atât de scumpă încât maşina – dacă o ai – şade mai mult în parcare decât pe drum. Pâinea nu mai e de mult pe cartelă, dar e atât de proastă, încât am ajuns iar să o coacem în casă – ca pe vremea comuniştilor. Azi primim căldură în case, dar ne-am debranşat singuri caloriferele din cauza preţurilor astronomice. Ne e foame şi acum, ca şi atunci. Pentru că mâncăm mult dar prost. Acceptăm slujbe prost plătite şi epuizante, pentru că nu avem şansa la ceva mai bun. Ca şi pe vremuri. Situaţia e aceeaşi. Doar cauzele diferă, dar nu mai contează. Şi atunci, de ce să plângi după Ceauşescu? Clasa politică o duce şi acum, ca şi atunci, cel mai bine. Lor nu le lipseşte nimic. Ei au tot felul de facilităţi. Ei se plimbă pe banii statului (adică ai noştri) peste tot. Ei se îmbuibă şi se îngraşă, în timp ce noi ne uscăm şi ne stafidim. Ca şi pe vremuri. Nu e nimic diferit. Ah, ba da. Ceauşescu voia să ne înmulţim, în timp ce ăştia ne trimit pe coclauri, ca să scape de noi. Adică, să plecăm pe coclauri, dar să trimitem toţi banii în ţară, dacă s-ar putea.

Eu nu-i înţeleg, zău, pe nostalgicii ăştia. Se vaită că nu mai au timp sau bani pentru concedii. Se vaită că degeaba televizorul emite non stop, dacă 90% din programe sunt inepţii şi pornografii. Ei nu reuşesc să uite ce linişte era pe atunci, ce mişto emisiuni erau la televizor, cu două-trei dizeuze care mimau un „şlagăr” căruia nici măcar nu erau capabile să-i înveţe alea trei versuri. Cu jurnalele alea de câte două ore în care nu vedeai decât mâna lui Ceauşescu fluturând. Cu spaţiul dintre blocuri, în care turme de copii jucau leapşa, tenis cu piciorul sau „Zânele şi Zmeii”. Da’ chiar, oare dintre copiii de azi, câţi ştiu de „Zânele şi Zmeii”? Ai mei nu ştiu. Pentru că în spaţiul dintre blocuri, în ultimii zece ani nu mai ai loc de maşini. Şi pe spaţiul verde sunt maşini. Până la intrarea în scară. Şi totuşi, nu-i înţeleg pe nostalgici. Ei au apucat o pensie, pe care noi n-o s-o apucăm. Nu numai din cauză că vârsta de pensionare o împing ăştia tot mai departe, spre o mie de ani, ca să fie siguri că n-o mai apucăm. Ci şi din cauza stresului, a grijilor, a hranei proaste. A ritmului haotic în care am ajuns să trăim. Nostalgicii spun că noi nu mai ştim de tradiţii, de obiceiuri, mai ales de obiceiul de a-şi vedea fiecare de treaba lui. Că era mai bine „înainte”, era disciplină, nu vedeai atâţia drogaţi şi boschetari, iar la bacalaureat pica numai cine nu se prezenta. Copiii, dacă nu erau capabili să urmeze o facultate, se duceau la muncă, nu frecau menta pe spinarea părinţilor. Şi cine voia distracţie, mergea la cinema, la teatru sau citea o carte. Azi – tabletă, smartphone, facebook şi Nintendo. De aia sunt copiii proşti, adolescenţii obraznici şi tinerii puturoşi. Nu mai ştiu de disciplină. S-a urcat milităria în pod şi s-a făcut debandadă.

Sursa foto

Au şi ei dreptate. Dar nici noi nu am uitat cum ne curgeau balele la Coca-Cola din filmele americane, la acadelele pe băţ, la maşinile Mercedes ori Ford. Nici că profesorii ne agresau şi nu aveam cui să ne plângem. Nici de bătăturile din palme, căpătate la muncile agricole din plin trimestru şcolar. Nu am uitat că, până după 1990, habar n-aveam că există beţişoare de urechi, tampoane sau Pampers. Scutecul de unică folosinţă a fost inventat în 1964, cu mult înainte să mă nasc eu. Primele absorbante intime au fost comercializate în 1896 (de Johnson&Johnson). Dar nu am auzit de ele până după 1990. Nu am uitat ziua în care mama a venit plângând de la serviciu, pentru că o obligau să se facă membru de partid şi ea nu voia. Nu am uitat de dirigintele din gimnaziu, un turnător ordinar, care de două ori pe an venea acasă la fiecare dintre elevi, să ~~discute cu părinţii~~ vadă dacă găseşte ceva interesant de raportat la Secu. Or fi având dreptate şi nostalgicii, în felul lor. Cei care au venit după 1989 s-au ocupat intens să distrugă ţara asta. Nu mai avem fabrici, nu mai avem flotă, nici tezaur. Avem în schimb datorii şi sărăcie. Nu mai producem decât păduchi şi nu mai diseminăm decât mizerie. Dar dacă stăm strâmb şi judecăm drept, Ceauşescu ne-a privat de multe lucruri bune. Ne-a dus înapoi către Evul Mediu. Ne-a închis uşile şi ferestrele către lume şi ne-a ţinut în întuneric. Ne-a îndobitocit şi ne-a spălat creierii. Ne-a transformat într-o masă de slugi ignorante şi umile. De oameni mici şi ranchiunoşi. De indivizi meschini şi egoişti. Care au devenit nostalgicii de astăzi. Şi care să nu uite, că ei i-au adus la putere pe cei care au distrus ţara asta încontinuu din 1990 încoace.

Cu acest articol particip la Provocarea Virtual Hug din luna iulie, un proiect frumos lansat de Cristinaşi a cărui gazdă este Monica - Furnicutza Bucatar.

Îmbrăţişarea mea virtuală pleacă de data aceasta către doamna Gabriela Coman Hornoiu – un înger de lumină pe pământ, aşa cum a descris-o cineva – al cărei blog Intre Noapte Si Zi l-am descoperit nu mai ştiu cum, şi al cărei scris tulburător de frumos şi de sensibil mi-a adus aminte că trebuie să mă bucur de fiecare clipă în care nu plâng, de fiecare zi în care îi am alături pe cei dragi şi de peniţa mea uitată într-un scrin peste care se aşternuse praful...

***

Foietaj, brânzeturi şi sparanghel – această tartă e un deliciu. Cine nu e înnebunit după sparanghel, îl poate înlocui cu spanac, fasole verde, broccoli etc. Indiferent cu ce o umplem, o tartă sărată cu aluat din foietaj e un aperitiv fantastic. Se pregăteşte uşor, se coace repede şi se serveşte imediat.

Ingrediente

• 400 g aluat de foietaj

• 500 g sparanghel

• 200 g ricotta

• 100 g caşcaval ras

• 100 g telemea de oaie rasă

• 3 ouă

• 20 g seminţe de pin (cam o lingură)

• sare, piper după gust

Preparare

Un ou bătut se foloseşte pentru uns, celelalte două pentru compoziţie.

Aluatul de foietaj (dacă e cumpărat, trebuie mai întâi dezgheţat, la temperatura camerei) se decupează în formă dreptunghiulară, în aşa fel încât, pe lăţime, să încapă tulpinile de sparanghel (după ce li se taie cotoarele), lăsând liberi circa 1,5 cm de jur împrejur. Din restul de aluat se decupează fâşii cu lăţimea de 1,5 cm care se pun pe marginea aluatului, de jur împrejur. Se pot pune şi două rânduri de fâşii pe margini, ca să fie mai înalte. Se lipesc unele de altele cu ou bătut. Aluatul va arăta ca o tavă, cu margini ridicate.

Tulpinile de sparanghel se spală; li se taie părţile lemnoase de la bază (cotoarele), se opăresc 5 minute în apă cu sare, apoi se scot din apa fierbinte, se pun imediat în apă rece ca să se oprească procesul de gătire. Se scurg de apă şi se şterg cu prosoape de hârtie.

Ricotta se amestecă cu două ouă bătute, caşcavalul, telemeaua (se opreşte puţin din telemea pentru pus deasupra), sare şi piper. Se întinde compoziţia în „tava” din aluat. Peste compoziţia cu brânză se aşază tulpinile de sparanghel. Se unge totul cu ou bătut (şi sparanghelul, şi marginile libere ale aluatului) şi se presară seminţe de pin.

Se introduce tava în cuptorul încins la 190 grade Celsius, şi se coace până când se rumeneşte (circa 30 minute). Tarta se poate servi imediat. E la fel de bună şi rece.

Să aveţi poftă!

În traducere literală, „entremet” înseamnă „între feluri (de mâncare)” (în limba franceză). Istoria se pierde pe undeva prin Evul Mediu, când cei din nobilime şi clasa mijlocie erau serviţi, la ospeţe, cu un preparat „de divertisment”, elaborat şi pretenţios, care să şunteze perioada de aşteptare dintre servirea a două categorii de mâncare. Un entremet marca finalul unui set de preparate, şi putea consta din orice, de la frumenty (terci de ovăz cu carne) viu colorat şi îmbogăţit cu condimente scumpe şi exotice, până la modele complexe de castele întregi, cu fântâni de vin, muzicanţi şi mâncare aranjate în scene alegorice. Astăzi, acest termen e atribuit unui anume tip de desert care, treptat, a cucerit lumea cofetăriei, datorită unor atribute de excepţie: este un preparat care intrigă, are un aspect elegant şi nu în ultimul rând, interiorul ascunde întotdeauna o surpriză. Îmi place să prepar entremet – aiciputeţi găsi şi alte variante pe care le-am încercat.

De data asta, mi-a tunat să fac prăjituri în formă de piramide. Şi am ales ca model piramida patrulateră regulată (adică baza este un pătrat iar feţele sunt triunghiuri echilaterale). Nu am forme. Dar, pentru mine, asta nu e o problemă întotdeauna :) Vă voi arăta cum puteţi face un asemenea desert. Nu e foarte dificil, nici nu necesită ustensile deosebite; e doar puţin migăloasă prepararea, pentru că aşa am ales eu; dar puteţi, în aceste forme, să puneţi compoziţie de tort diplomat, fără să vă complicaţi cu jeleuri şi genoise. Invitaţii vor fi impresionaţi – pentru că, nu-i aşa?, o prăjitură în formă piramidală e cuceritoare :)

I. Pregătirea formelor

Ustensile necesare:

• carton – eu am avut carton alb A4 de 250 g/m2;

• foarfecă

• scotch

• câteva folii PVC

• decupătoare pătrate (cu latura de cca 5 cm şi pereţi de 2-3 cm înălţime)

Tehnica:

Pasul 1. Este nevoie de un carton cât se poate de gros, dar care să poată fi decupat. Eu am folosit alb de 250 g/m². Aveam şi mucava, dar recunosc că mi-a fost lene să o tai. Mucavaua e tare, trebuie folosit cutter şi durează mai mult. Nu trebuie neapărat să fie carton alb, nou. Puteţi folosi carton de ambalaje, sau coperte de reviste. Compoziţia prăjiturii nu va veni în contact cu acest carton.

Se desenează şi se decupează un triunghi echilateral. Eu am ales unul cu latura de 8 cm. Ar fi bine să fie cât mai aproape de perfecţiune – cel mai bine găsiţi un şablon pe internet şi îl printaţi. Folosiţi acest triunghi decupat ca şablon pentru celelalte triunghiuri. Vom obţine un număr de triunghiuri echilaterale din carton. Avem nevoie de câte 4 astfel de triunghiuri pentru fiecare piramidă. Eu am făcut 5 prăjituri – asadar, am decupat 20 de triunghiuri.

Pasul 2. Se împreunează câte patru triunghiuri, lipindu-le marginile cu scotch, în aşa fel încât să formeze o piramidă. După ce le lipiţi, presaţi uşor muchiile, ca să păstreze forma de piramidă.

Pasul 3. Se aşază piramidele cu vârful în jos, în câte un decupător pătrat. Dacă nu aveţi decupătoare pătrate (sau nu aveţi atâtea), puteţi improviza unele, din carton. Important este ca piramidele noastre să poată fi puse cu baza în sus şi să aibă stabilitate.

Pasul 4. Din foliile de PVC se decupează acelaşi număr de triunghiuri, cu aceeaşi dimensiune. Aceste triunghiuri din PVC se vor aşeza în interiorul piramidelor, câte unul pe fiecare perete.

Asta e tot! Aceste piramide pot fi păstrate şi refolosite; astfel că, dacă ne mai vine vreodată cheful să facem prăjituri piramidale, vom putea sări peste etapa de fabricare a formelor.

II. Prepararea prăjiturii

INGREDIENTE

(Pentru 5 piramide cu latura de 8 cm)

► Sablé breton cu lămâie

• 2 gălbenuşuri de ou
• 80 g zahăr granulat (tos)
• 100 g făină all-purpose

• un vârf de cuţit sare
• 1 linguriţă bicarbonat de sodiu
• 80 g unt moale

• 1 lingură suc de lămâie
• 1 lingură coajă rasă de lămâie

►Genoise de fistic

• 1 ou

• 50 g zahăr granulat

• 20 g făină

• 1 lingură rasă amidon

• 20 g fistic măcinat

• 1 lingură de unt topit

►Jeleu de vişine

• 50 g gem de vişine

• 10 g gelatină

• 20 ml apă rece

• ustensile: tavă pentru cuburi de gheaţă în formă de semisfere

►Mousse de ciocolată albă

• 100 g ciocolată albă

• 2 gălbenuşuri de ou

• 100 ml lapte integral

• 20 g gelatină

• 200 g frişcă bătută îndulcită

• 1 linguriţă extract de vanilie

►Glazură de ciocolată

• 100 g ciocolată albă

• 2 linguri ulei

►Nisip comestibil

• 100 g biscuiţi populari

PREPARARE

► Sablé breton cu lămâie

Acest sablé breton este un fel de biscuit, care poate fi copt şi consumat ca atare sau poate fi folosit ca bază pentru tarte ori prăjituri (în cazul nostru, entremet).

Se preîncălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius pe funcţia ventilaţie.

Făina, sarea si bicarbonatul se cern împreună. Gălbenuşurile se mixează cu zahărul până devin cremoase şi se deschid la culoare, iar zahărul se dizolvă. Se adaugă untul, se omogenizează; apoi sucul şi coaja de lămâie. La sfârşit se încorporează amestecul uscat. Va rezulta un aluat consistent dar destul de moale. Dacă este nevoie, se mai adaugă puţină făină, dar aluatul nu trebuie frământat decât până se încorporează făina; altminteri se încălzeşte şi se înmoaie – dacă se întâmplă asta, îl înfăşurăm în folie de plastic şi îl lăsăm jumătate de oră-o oră la frigider.

Aluatul se întinde cu sucitorul, între două coli de hârtie de copt, în strat uniform cu grosimea de circa 5 mm. Se înlătură coala de deasupra, iar coala de la bază, cu aluatul, se aşază într-o tavă care se introduce în cuptor pentru circa 10 minute – sau până când începe să se rumenească. Nu trebuie copt prea mult, pentru că se va usca şi se va sfărâma; ori noi avem nevoie să îl putem decupa.

După ce s-a copt, se scoate tava din cuptor, se lasă câteva minute să se răcorească în tavă, apoi se răstoarnă pe o planşetă ori direct pe masă şi se decupează în pătrate cu latura egală cu cea a triunghiurilor noastre (în cazul meu, 8 cm). Pătratele de biscuit se pun deoparte.

►Genoise de fistic

Genoise este un blat făcut din ouă întregi, făină, zahăr şi unt topit. Caracteristica lui este elasticitatea, datorită căreia poate fi copt în strat subţire şi folosit pentru rulade.

Se preîncălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius. Se tapetează cu hârtie de copt o tavă cu suprafaţa de circa 200 cm pătraţi (rotundă sau pătrată, nu contează).

Fisticul măcinat (eu am avut fistic întreg şi l-am măcinat în râşniţa de cafea) se amestecă cu făina şi amidonul şi se cern impreună.

Oul se bate cu zahărul, la bain-marie, până se topeşte zahărul şi se încălzeşte crema. Apoi se ia crema de pe foc, se mai bate puţin până când devine spumoasă şi aerată. Se încorporează amestecul uscat, cu o spatulă. La sfârşit se adaugă untul care trebuie să fie lichid, dar nu fierbinte.

Se toarnă compoziţia în tavă şi se coace timp de circa 10 minute; apoi se scoate din cuptor, se lasă câteva minute să se răcorească şi se decupează în pătrate cu latura de 4,5-5 cm.

►Jeleu de vişine

Se dizolvă gelatina în apă rece şi se aşteaptă 15 minute. Gemul se încălzeşte la bain-marie. Apoi se adaugă gelatina în gem şi se omogenizează bine.

Cavităţile tăvii pentru gheaţă se ung cu puţin ulei. În imagine se observă că sunt perforate cavităţile – am lipit pe dedesubt folie alimentară din plastic, în acest fel nu s-a scurs conţinutul. Se pune cu linguriţa din compoziţie în cavităţi şi se umplu până la marginea superioară. Se pune tava în congelator pentru circa o oră. După ce s-au întărit, se scot din cavităţi şi se lipesc câte două, în aşa fel încât să formeze sfere.

►Mousse de ciocolată albă

Gelatina se dizolvă în 20 ml lapte. Ciocolata se topeşte (la microunde sau bain-marie). Laptele se incălzeşte până aproape de fierbere. Gălbenuşurile se mixează cu extractul de vanilie, apoi se toarnă laptele în fir subţire amestecând energic. Se adaugă ciocolata topită şi se omogenizează. Gelatina înmuiată se încălzeşte 4-5 secunde la microunde şi se adaugă în compoziţie. Se omogenizează. Se lasă crema să se răcească până când ajunge la temperatura camerei, apoi se încorporează frişca bătută, cu o spatulă.

►Glazură de ciocolată

Ciocolata se topeşte, împreună cu uleiul.

► Nisip comestibil

Biscuiţii se macină fin, la chopper/blender/râşniţă.

ASAMBLARE

În fiecare formă de piramidă se aşază, pe rând:

• 1 lingură mousse de ciocolată albă

• 1 sferă jeleu de vişine

• 2 linguri mousse de ciocolata abă

• 1 biscuite genoise de fistic

• 2 linguri mousse de ciocolată albă

Formele trebuie să fie pline ochi. Se nivelează cu o spatulă.

Se introduc formele în congelator pentru cel puţin 2 ore. Când sunt gata, se scot prăjiturile din forme, se desprind foliile de pvc de pe laturi. Apoi fiecare piramidă se aşază pe un postament din biscuite sablé breton.

Pentru glazurare, se ia pe rând fiecare prăjitură, se aşază pe un suport, deasupra unei farfurii. Se toarnă glazura, având grijă să îmbrace toţi pereţii prăjiturii. Se transferă apoi prăjitura pe un platou şi se barotează (tapetează) pe toţi pereţii cu nisip din biscuiţi.

Nisipul trebuie aplicat imediat, înainte să se usuce glazura, pentru ca nu se va mai lipi. Glazura care cade în farfurie se recuperează pentru a o folosi la celelalte prăjituri. Dacă ciocolata se răceşte şi se întăreşte, o mai încălzim câteva secunde la microunde.

Prăjiturile se consumă proaspete, dar pot fi păstrate în frigider 1-2 zile, acoperite (altminteri se usucă).

Pentru un decor mai fancy, eu am pictat ochiul lui Horus cu ciocolată albastră şi am modelat un palmier, un tufiş şi o mică oază din ciocolată plastică făcută în casă.

ROMANIAN

Vă prezint un preparat care în general este considerat o versiune hipocalorică şi low-carb de „paste”, pentru că arată ca spaghetele dar nu conţin nici făină, nici gluten, nici o tonă de calorii. M-au atras aceste „spaghete din dovlecei” de când le-am văzut în fotografii pe internet şi mi-am dorit să le încerc. Am avut ocazia să fac asta, într-o zi din dieta Rina în care aveam în meniu doar vegetale. Pe mine, care sunt dependentă de pâine (şi în general de produse care conţin făină de grâu), acest preparat m-a surprins, pentru că este săţios, gustos şi nu am mai simţit nevoia de vreun supliment alimentar.

Ingrediente

(pentru 4 porţii)

• 4 dovlecei zucchini

• 400 g frunze de busuioc proaspete

• 2 linguri ulei de măsline

• 2 căţei de usturoi

• 50 g seminţe de pin

•1 limetă mică

• 200 g roşii cherry

• sare după gust

Preparare:

Din usturoi, sare, ulei de măsline, busuioc şi 1 lingură seminţe de pin se face un sos pesto-like. Sosul pesto tradiţional conţine şi parmezan, dar eu am preparat pentru o zi de vitamine din dieta Rina, iar în această zi sunt interzisele proteinele de origine animală (deci, şi brânzeturile). Toate ingredientele se pun în blender şi se procesează până când se obţine o pastă.

Dovleceii zucchini se spală sub jet de apă şi se taie cotorul. Pentru a obţine fâşiile lungi şi foarte subţiri, ca nişte spaghete, se foloseşte un instrument numit „decojitor legume” (vegetable peeler în engleză), care seamănă cu cel pentru curăţat cartofi dar are dinţi. Puteţi urmări în videoclipul de mai jos cum se procedează.

Se pun în farfurie tăiţeii din zucchini, se adaugă deasupra 2-3 linguri din sosul de busuioc, jumătăţi de roşii cherry, câteva seminţe de pin, se asezonează cu suc proaspăt de limetă. Preparatul se serveşte imediat.

ENGLISH

This dish is considered a hypocaloric, low-carb and gluten free version of pasta, because it looks like spaghetti but has no flour, no gluten and no tones of calories. I was attracted to these „zucchini spaghetti” when I saw them on internet and I wanted to taste them. The occasion came on a Rina diet day when we had to eat only vegetables. I for one am addicted to bread (and generally wheat flour products) but this dish surprised me because it is nourishing, tasty and I didn’t feel the need for any dietary supplement on that day. Usually, the pesto sauce contains parmesan cheese, but as I said, the day I prepared zucchini noodles was one in which all kind of animal source foods (ASF) were forbidden for us, so this time I had to skip cheese.

Ingredients

(4 servings)

• 4 medium zucchini

• 400 g fresh basil leaves

• 2 tablespoons of olive oil

• 2 garlic cloves

• 50 g pine nuts

•1 lime

• 200 g cherry tomatoes

• salt on taste

Directions:

Make a pesto-like sauce by blending together garlic, salt, olive oil, basil leaves and 1 tablespoon of pine seeds.

Wash and dry the zucchini then peel them using a vegetable peeler like in the video shown above, in order to obtain zucchini noodles.

Plate with zucchini noodles, 2-3 tablespoons of basil sauce, a few halves of cherry tomatoes, a few pine nuts. Drizzle lime juice and serve immediately.

Haida, haida, de trei ori,

să miroasă pârţu-a flori

Din categoria „Descoperiri medicale de care nu am ştiut că avem nevoie” – un cetăţean francez a inventat şi dezvoltat o serie de pilule care convertesc binecunoscutul, universal detestatul, mârşavul miros al gazelor de flatulenţă, într-o aromă plăcută de flori sau chiar de ciocolată.

Christian Poincheval, un bătrânel neliniştit şi creativ, spune că ideea acestei invenţii l-a lovit în freză după o cină ultra-pantagruelică luată împreună cu nişte prieteni şi soldată – deloc surprinzător, dealtfel – cu o indigestie de toată ~~flatulenţa~~ frumuseţea. Toată casa devenise un rezervor de gaze naturale, încât, cu siguranţă, dacă era în România şi ar fi avut nişte vecini la fel de ~~mizerabili~~ săritori ca cei care au pârât-o la ANAF pe profesoara care dădea meditaţii acasă, în secunda doi s-ar fi trezit la uşă cu Pompierii, Congaz-ul, trupele antitero şi Garda de Mediu. Iar în secunda trei, Primul Ministru avea deja un Plan B pentru cazul când nu îi ieşea pasienţa cu gazele de şist.

„Mirosul era atât de oribil, că aproape ne-am sufocat. Le-am spus prietenilor mei că trebuie să facem ceva” – declară inventivul cetăţean, care ne asigură că pilula sa face mai mult decât să parfumeze emisiile intestinale: reduce senzaţia de balonare şi ajută digestia. Franţuzul vinde aceste pilule pe saitul săuşi afirmă că are sute de clienţi în fiecare lună. „Am tot felul de clienţi. Unii cumpără pentru că au probleme cu flatulenţa, alţii doar ca să le facă prietenilor cadouri trăsnite.” Şi, ca orice producător serios, a dezvoltat o linie diversificată, la alegerea consumatorului: violete, trandafiri, ciucalatăşi, mai nou, de Valentine’s Day a lansat pilula pentru „pârţul afrodisiac, cu miros de ghimbir” – perfect pentru o asemenea ocazie, nu-i aşa? Înţelegem de aici că franţujii, când se pregătesc pentru o noapte de neuitat, nu mai pierd vremea cu preludii, cine romantice şi buchete de flori; nuu, iau pilula şi încep să tragă aghioase sănătoase, cu efecte afrodisiace incomensurabile şi incomprehensibile. Mare Ţi-e grădina...

Rămâne o singură problemă. Când o să simţim, la înghesuială, miros de trandafiri sau de violete, nu vom mai şti dacă e de la vr’un Guerlain, Armani, Yves Saint Laurent– sau doar s-a pârţâit careva.

Un desert clasic, răcoritor, delicios, potrivit pentru o zi de vară. Mi-am dorit să prepar cojile de tarte cu pereţi drepţi, dar nu am găsit asemenea forme de cumpărat, aşa că a trebuit să improvizez. Am adunat recipientele de la lumânări-pastile, din cele mai mari, cu diametrul de 6 cm. Le-am spălat – cu atenţie, pentru că sunt făcute dintr-o foaie de aluminiu foarte subţire şi nu am vrut să se strice forma – le-am uscat şi au fost gata de folosit. Am mai făcut minitarte cu lămâie şi bezea, doar că de data aceasta am pus gelatină în cremă şi am copt bezeaua.

INGREDIENTE

(pentru 12 minitarte)

►Pâte sablée (Crusta)

• 1 ou

• 80 g zahăr

• 80 g unt

• 200 g făină

►Crémeux au citron (Crema de lămâie)

• 2 ouă

• 100 ml suc de lămâie

• 80 g zahăr granulat

• 70 g unt

• 5 g gelatină

• 1 linguriţă coajă de lămâie rasă

►Meringue (Bezeaua)

• 30 g albuş de ou (1 albuş de ou de mărime medie)

• 60 g zahăr alb, granulat

PREPARARE:

►Pâte sablée: Se amestecă împreună ingredientele, de preferat cu un robot sau mixer având ataşat accesoriul pentru aluat, deoarece caldura mâinilor va încălzi aluatul. Nu se mixează decât până la omogenizare, nu mai mult. Apoi se înfăşoară în folie alimentară de plastic şi se pune la frigider pentru minim o oră.

Se întinde aluatul în foaie subţire de circa 3 mm, pe un blat/planşetă pudrată cu făină. Se decupează cercuri care se vor aşeza în formele de tarte. Pentru formele de tarte cu pereţi drepţi (neondulaţi, aşa cum am folosit eu), se aşază un disc de aluat la baza formei, apoi se taie o fâşie de aluat pentru a îmbrăca pereţii formei pe interior.

În interiorul fiecărei forme, peste aluat, se aşază hârtie de copt, peste care se pun boabe de năut. Acest lucru va ajuta ca aluatul să se coacă fără să se umfle (să crească).

Eu am mai pus odată formele de tarte, cu aluatul în ele, la frigider, pentru circa 30 minute, timp în care am încins cuptorul la 190 de grade.

Se introduc în cuptor pentru 10-15 minute, până când încep să se rumenească uşor. Când sunt gata, se scot din cuptor, se lasă să se răcească, apoi se înlătură boabele de năut şi hârtia de copt.

►Cremeux citron

Gelatina se pune la înmuiat în 30 ml apă. Ouăle, zahărul, sucul şi coaja de lămâie se amestecă bine cu un mixer şi se pun pe foc mic, amestecând încontinuu, până când compoziţia începe să se lege (se va îngroşa ca o budincă). Se ia vasul de pe foc, setrece printr-o strecurătoare pentru a îndepărta coaja de lămâie. Se încorporează gelatina şi se omogenizează. La final se încorporează untul, câte puţin. se acoperă cu folie de plastic şi se lasă să se răcească (se poate pune la frigider pentru 2-3 ore). După ce crema se răceşte şi se încheagă, se pune într-o pungă de ornat şi se umplu cojile de tarte.

►Meringue

Albuşurile se bat spumă. Se adaugă zahărul în ploaie şi se bat în continuare, la viteză medie-mare, până când se dizolvă tot zahărul şi se obţine o bezea tare. Se pune bezeaua într-o pungă de ornat şi se formează diferite figurine (aveline, inimioare etc), într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Tava se introduce în cuptorul încins în prealabil, la 100 de grade Celsius, şi se coc timp de 1-2 ore. Cu aceste bezele se vor decora tartele.

Pentru un tort (sau o prăjitură) de mare angajament, acest pandişpan cu nucă e ceea ce conferă oricărui desert eleganţa şi gustul de sărbătoare. Fiind pandişpan – adică uscat, deoarece nu conţine grăsimi – se pretează foarte bine la însiropare. Nuca este un ingredient pe cât de valoros, pe atât de pretenţios în aluaturi şi trebuie folosită cu atenţie – prea multă nucă, va îngreuna compoziţia şi va împiedica expansiunea (creşterea) – şi acesta este un aspect esenţial, având în vedere că la pandişpan nu se folosesc afânători (nici praf de copt nici bicarbonat). El va creşte minunat şi va fi aerat şi pufos, datorită bezelei încorporate.

Ingrediente:

(pentru un blat cu diametrul de circa 18 cm)

• 3 ouă întregi (de mărime medie)

• 2 albuşuri (mărime medie)

• 200 g zahăr granulat (tos)

• 100 g făină albă, cernută

• 100 g nucă măcinată

• sucul şi coaja de la ½ lămâie medie

• un praf de sare

Preparare:

Se pregăteşte o tavă (sau o crăticioară) rotundă cu diametrul de circa 18 cm: se unge cu unt şi se tapetează la bază cu hârtie de copt. Eu am folosit un inel de copt din inox, pe care l-am aşezat pe folie din aluminiu, ale cărei margini le-am ridicat pe exteriorul pereţilor inelului; nu am mai pus hârtie de copt, şi doar am uns pereţii inelului cu puţin unt.

Se preîncălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius, pe funcţia cu ventilaţie.

Gălbenuşurile de la cele 3 ouă se mixează cu o lingură cu vârf din zahăr (cam 25 g), până se dizolvă zahărul şi se obţine o cremă. Se adaugă coaja de lămâie şi se dă deoparte.

Cele două albuşuri, împreună cu albuşurile de la cele 3 ouă întregi, se bat cu un praf de sare până când se spumează. Apoi se adaugă alternativ câte puţin din zahăr, respectiv din sucul de lămâie, şi se mixează la viteză mare, până când se obţine o bezea tare, iar zahărul e dizolvat complet.

Crema de gălbenuşuri se încorporează în bezea, în trei reprize, alternând cu făina, şi amestecând uşor, cu o spatulă, de jos în sus. La final se adaugă nuca măcinată şi se omogenizează, tot cu spatula.

Se toarnă compoziţia în tava pentru copt, se nivelează şi se introduce la cuptor pentru circa 25 minute (se verifică centrul cu scobitoarea).

Când e gata, se scoate tava din cuptor, se lasă să se răcorească 15 minute, apoi se scoate blatul şi se înlătură hârtia de copt (sau folia de aluminiu).

După ce se răceşte complet, blatul se poate tăia.

NOTE (sfaturi pentru un pandişpan reuşit):

• Este important ca ingredientele să fie toate la temperatura camerei.

• Zahărul din compoziţie trebuie să fie complet dizolvat – prin urmare, gălbenuşurile se mixează cu zahărul până când acesta se topeşte şi de asemenea în bezea nu trebuie să se mai simtă granule de zahăr. Bezeaua trebuie să stea băţ (dacă întoarcem vasul cu gura în jos, aceasta să nu cadă).

• Încorporarea cremei de gălbenuşuri, a făinii şi a nucilor în bezea se face fără grabă, cu mişcări ample şi lente, fără însă a amesteca prea mult (pentru că iese aerul din compoziţie şi aceasta se lasă).

• Se poate face şi fără gălbenuşuri, în acest caz, tot zahărul din reţetă se pune în bezea. Eu am preferat să pun gălbenuşuri, pentru un plus de savoare.

• Nu se coace excesiv! La testul scobitorii, aceasta trebuie să fie fără compoziţie necoaptă lipită, ci doar uşor umedă

• Se aşteaptă răcirea completă a blatului în tava în care a fost copt şi abia apoi se scoate din tavă

• Neapărat se foloseşte hârtie de copt la baza tăvii

Tort cu nucă, vanilie şi ciocolată

Am preparat acest tortuleţ pentru o persoană dragă, al cărei „leuţ” a împlinit vârsta majoratului. Pandişpan cu nucă, crème pâtissière şi ganache de ciocolată e o combinaţie care nu dă greş, doar că de data aceasta am pus ceva mai multă ciocolată decât cremă de vanilie, din cauză de caniculă care ţine morţiş să compromită stabilitatea oricărei structuri dulci, cu atât mai mult cu cât tortul a fost îmbrăcat în fondant şi aveam nevoie de o construcţie cât mai solidă.

INGREDIENTE:

► Pandişpan cu nucă (diametru de 18 cm)

►Siropul:

• 300 ml apă

• 150 g zahăr

• 50 g miere

• 1 lingură apă de flori de portocal

► Crema de vanilie:

• 4 gălbenuşuri

• 100 g zahăr

• 400 ml lapte

• 40 g amidon

• seminţele de la o păstaie de vanilie

• 75 g unt (tăiat în cuburi mici)

►Ganache de ciocolată

• 400 g ciocolată cu 60% cacao

• 200 ml smântână pentru frişcă

• 30 g zahăr

►Decor:

• 500 g fondant (pentru decor şi îmbrăcat)

PREPARARE:

►Reţeta şi modul de preparare pentru pandişpanul cu nucă le găsiţi aici.

►Preparare sirop: apa fierbinte se toarnă peste zahăr, se adaugă mierea şi se fierb la foc mic, până când se leagă ca un sirop. Se ia de pe foc, se lasă să se răcorească şi, când e călduţ, se adaugă apa de flori de portocal.

► Preparare crema de vanilie: Laptele se înfierbântă, împreună cu seminţele de vanilie.Gălbenuşurile se freacă bine cu zahărul, se adaugă amidonul, se omogenizează. Se toarnă laptele fierbinte, în fir subţire, amestecând continuu, până se omogenizează, apoi se pune vasul la bain-marie, amestecând încontinuu cu un tel în formă de pară, până când compoziţia se îngroaşă. Eu am folosit o crăticioară Zepter, cu fundul triplu, şi am putut să o pun direct pe foc, la flacără mică. Când e gata, se ia vasul de pe foc, se trece crema printr-o strecurătoare şi se transferă într-un bol de
porţelan/sticlă. Se încorporează untul în cremă şi se omogenizează. Se acoperă cu folie alimentară de plastic şi se lasă să se răcească.

►Preparare ganache de ciocolată: Ciocolata se rupe în bucăţi mici, într-un bol de sticlă/porţelan. Zahărul se dizolvă în frişcă, apoi se înfierbântă (câteva secunde la cuptorul cu microunde), apoi se toarnă peste ciocolată. Se zgâlţâie de câteva ori bolul, pentru ca frişca să acopere toată cioaolata. Se aşteaptă 5 minute, apoi se omogenizează cu o spatulă sau cu un tel, până când se dizolvă toată ciocolata. Dacă este nevoie, se mai introduce vasul la microunde câteva secunde, pentru a încălzi ingredientele şi a grăbi topirea ciocolatei. Se lasă să se răcească la temperatura camerei. Ganache-ul trebuie să fie răcit, dar maleabil, pentru a putea fi întins.

► Pentru fondant homemade găsiţi reţeta aici. Fondantul poate fi şi cumpărat de-a gata.

ASAMBLARE:

Am tăiat pandişpanul în trei felii orizontale. Am însiropat prima felie de blat.

Am întins 1/3 din crema de vanilie.

Deasupra am întins ¼ din ganache.

Am acoperit cu a doua felie de blat şi am repetat operaţiunile (sirop, cremă, ganache), apoi a treia felie de blat şi aşa mai departe.

Cu ganache-ul rămas am îmbrăcat tortul şi am nivelat.

Pentru o acoperire reuşită cu fondant, tortul trebuie să fie perfect (sau cât mai aproape de perfect) nivelat. De obicei, nivelarea tortului se face în două etape: mai întâi, se îmbracă tortul cu un strat subţire de cremă şi se îndreaptă pereţii, pe cât posibil. Se dă la rece până se întăreşte crema, apoi se îmbracă în al doilea strat, care să acopere imperfecţiunile şi să finiseze

Apoi, tortul trebuie ţinut în frigider până se întăreşte crema.

Am întins fondantul în foaie uniformă cu grosimea de 3-5 mm şi am acoperit tortul – cine doreşte detalii, poate urmări clipul de mai jos.

La final, am aşezat decoraţiunile şi asta a fost tot :)

ROMANIAN

De când am descoperit uleiul de cocos – să tot fie vreo doi ani – îl folosesc des în deserturi, nu numai pentru aroma sa de excepţie, ci şi pentru multiplele beneficii pe care le aduce sănătăţii noastre şi datorită cărora a fost supranumit „super aliment”:

• Uleiul de cocos conţine o combinaţie unică de acizi graşi, cu puternice proprietăţi medicinale;

• Creşte consumul de energie al organismului şi stimulează arderea grăsimilor, fiind un adjuvant eficient în tratarea şi prevenirea obezităţii;

• Uleiul de cocos imbunătăţeşte imunitatea organismului. 50% dintre acizii graşi pe care îi conţine uleiul de cocos sunt reprezentaţi de acidul lauric, care este un antibiotic natural ce atacă bacterii, viruşi şi fungi. Tot acidul lauric ajută la echilibrarea glicemiei (concentraţia de zahăr în sânge);

• Acizii graşi din uleiul de cocos acţionează asupra centrului foamei din creier, reducând apetitul;

• Ketonele, care rezultă din metabolizarea acizilor graşi saturaţi din uleiul de cocos, reduc dramatic frecvenţa crizelor epileptice la copii, chiar şi în cazurile rezistente la medicaţia obişnuită;

• Uleiul de cocos normalizează colesterolul din sânge şi reduce semnificativ riscul apariţiei bolii cardiace;

• Uleiul de cocos hrăneşte părul, hidratează pielea şi oferă protecţe anti-solară (blochează razele ultraviolete cu până la 30%);

• Echilibrează nivelurile hormonilor, acţionând asupra gladelor suprarenale şi tiroidei;

• Are efecte puternice asupra sănătăţii creierului; fiind utilizat în prevenirea şi chiar în tratarea bolii Alzheimer

• Vindecă în mod natural arsurile şi alte afecţiuni ale pielii precum: negi, iritaţia scutecului, dermatite, acnee; de asemenea, este un bun remediu împotriva ridurilor şi a pielii îmbătrânite.

• Nu în ultimul rând, este un ulei care oxidează greu, fiind astfel rezistent la râncezire – îşi păstrează proprietăţile până la 6 luni la 24 de grade Celsius (dacă este păstrat la răcoare, ţine chiar mai mult timp). Are un punct de

Pentru a beneficia de toate aceste calităţi, trebuie să folosim ulei de cocos presat la rece /virgin/nerafinat/nehidrogenat – sau, că tot e la modă, eco/bio/organic (gen :) )

Surse info:1, 2, 3.

Aşadar, pentru că vară şi pentru că vişine şi pentru că, na, suntem cofetari (fie ei şi de ocazie) şi nu mai puţin ahtiaţi după dulciuri, prăjitura de tip pandişpan cu vişine este un desert perfect: necesită ingrediente simple şi puţine, care există în permanenţă în bucătărie (ouă, zahăr, făină, ulei) plus fructele care, dacă nu sunt în casă, le găsim cu siguranţă la piaţa din cartier; se prepară uşor, iute şi se mănâncă la fel. Lămâia e opţională, dar de data aceasta e mai mult decât binevenită. În plus, aluatul mătăsos şi dulce se asortează de minune cu gustul acrişor al vişinelor. Şi, dacă în loc de ulei obişnuit punem ulei de cocos, obţinem ceva cu parfum de basm :)

Ingrediente:

(pentru o tavă de circa 20/28 cm)

• 4 ouă la temeratura camerei

• 200 g vişine fără sâmburi, bine scurse

• 175 g zahăr alb granulat

• 160 g făină tip 000

• 30 ml ulei de cocos (cam 2 linguri)

• 1 linguriţă coajă de lămâie rasă

• 2 linguri suc de lămâie

• zahăr pudră pentru decor

Preparare:

Se pregăteşte tava, se tapetează cu hârtie de copt. Se încinge cuptorul la 175 de grade Celsius.

Albuşurile se separă de gălbenuşuri. Uleiul de cocos este solid de obicei la temperatura camerei; îl punem câteva secunde la microunde, doar cât să se lichefieze, fără să îl înfierbântăm.

Gălbenuşurile se mixează cu uleiul de cocos, sucul şi coaja de lămâie. Va rezulta o maioneză.

Albuşurile se bat spumă cu un praf de sare, apoi se adaugă zahărul câte puţin şi se bat în continuare până când se obţine o bezea tare.

Compoziţia de gălbenuşuri se toarnă peste bezea şi se amestecă prin răsturnare, de jos în sus, cu o spatulă. Apoi se adaugă făina, cernută (eventual printr-o strecurătoare), în 2-3 reprize şi se încorporează având grijă să nu iasă aerul din bezea, pentru că nu va mai creşte prăjitura în cuptor.

Se toarnă compoziţia în tavă, se nivelează. Se aşază deasupra vişinele. Se introduce tava la cuptor, pentru 25-30 minute (până se rumeneşte uşor).

Se scoate tava din cuptor şi se lasă să se răcească. Apoi se scoate prăjitura din tavă, se pudrează cu zahăr şi se porţionează.

ENGLISH

Fruit desserts are perfect, especially on summer; and sponge cake with sour cherries is one of my favorites. It’s delicious, easy to make and more easy to eat :) I used a combination of sour cherries, lemon and coconut – which tastes like Heaven :)

Ingredients:

(for a 20/28 cm cake pan)

• 4 eggs at room temperature

• 200 g sour cherries, pitted and drained

• 175 g granulated sugar

• 160 g cake flour

• 30 ml coconut oil (about 2 tablespoons)

• 1 teaspoon of lemon zest

• 2 tablespoons fresh lemon juice

• 2 tablespoons of powdered sugar for dusting

Directions:

Prepare the cake pan, line it with baking paper and preheat the oven at 175 Celsius.

Separate the egg whites and egg yolks. The coconut oil must be liquid – if not, put it for a few seconds into the microwave.

Mix the egg yolks with coconut oil, lemon juice and lemon zest. It will look like a mayonnaise.

Beat the egg whites with a pinch of salt until foamy, the add sugar gradually and continue to beat them at medium-high speed, until stiff.

Pour the mayonnaise over the meringue and fold in carefully, with a silicon spatula. Then add gradually the flour, sifting it over the batter, and incorporate it gently, from the bottom up.

Transfer the batter into the prepared cake pan, level it and distribute the fruits over the surface.

Bake the cake for 25-30 minute (or until golden brown), then take the pan off the oven and let cool completely before removing the cake from the tray. Dust the cake with powdered sugar, portion it and serve.

Scroll down for English version

ROMANIAN

Astăzi vin cu un desert special: Boston Cream Pie –“un hibrid delicios şi foarte îndrăgit, jumătate tort, jumătate plăcintă” – aşa cum este definit în The Oxford Companion to American Food and Drink. Boston Cream Pie este un desert compus din două blaturi, umplut cu cremă de vanilie (crème pâtissière) şi acoperit cu o glazură lucioasă de ciocolată. Pare tort, dar americanii îi spun “pie”, pentru că aşa a fost prezentat lumii pentru prima oară. Creat în 1856 de un Chef talentat, pe nume Sanzian, care lucra la Boston’s Parker Hotel (azi Omni Parker House), acest desert a devenit în timp unul dintre cele mai populare deserturi, nu numai în statul Massachusetts – care l-a declarat desert oficial statal în anul 1996 – ci în toată America.

Ce e special la acest desert? Blaturile sunt incredibil de moi şi pufoase, obţinute astfel prin combinarea tehnicii de obţinere a blatului tip “genoise” (mixarea ouălor cu zahărul la cald) şi a tehnicii denumite “liaison” (încorporarea lichidelor după ce mai întâi au fost amestecate cu o cantitate mică din compoziţie). Crema de vanilie, pentru a fi mai stabilă, poate să conţină puţină gelatină. Preparatul servit de Chef Sanzian avea desenată o pânză fină de păianjen în glazură, iar marginile erau barotate cu fulgi de migdale prăjite. În timp, designul s-a simplificat, ceea ce nu constituie nicidecum o pierdere, prăjitura e oricum demenţială datorită componentelor sale de bază: blat, cremă, glazură.

INGREDIENTE

(pentru un tort cu diametrul de circa 17 cm)

► Pentru blat:

• 3 ouă

• 150 g zahăr

• 50 g unt

• 100 ml lapte

• 120 g făină

• 1 linguriţă praf de copt (cca 5 g)

• 1 linguriţă extract de vanilie

• un praf de sare

► Pentru cremă:

• 2 gălbenuşuri de ou

• 50 g zahăr

• 200 ml lapte integral

• 20 g amidon

• seminţe de vanilie (sau o linguriţă extract de vanilie)

• 5 g gelatină

• 40 g unt

► Pentru glazură:

• 150 g ciocolată neagră

• 100 ml frişcă lichidă

• 20 g zahăr (opţional)

PREPARARE

►Preparare blat:

Se pregătesc două forme de copt rotunde identice, cu diametrul de circa 17 cm – se ung cu unt şi se tapetează la bază cu hârtie de copt. Se preîncălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius.

Făina se cerne împreună cu praful de copt şi sarea.

Ouăle se bat cu zahărul, la bain-marie, până când se dizolvă zahărul (circa 7 minute). Apoi se mixează la viteză mare până când se obţine o compoziţie spumoasă care îşi măreşte volumul de 5 ori.

Între timp, laptele şi untul se încălzesc împreună până se topeşte untul. Se adaugă vanilia şi se omogenizează.

În crema de ouă se încorporează făina cernută, amestecând uşor, prin răsturnare.

Din această compoziţie se iau cam 2 polonicuri şi se pun în alt vas. Amestecând continuu şi energic cu un tel, se toarnă peste cele două polonicuri mixtura caldă de unt cu lapte. Această etapă este denumită de cofetari "liaison". În loc să turnăm lichidele direct în compoziţie şi să riscăm ca aceasta să se lase, le amestecăm cu puţin din compoziţie şi mixtura rezultată (liaison-ul) o încorporăm înapoi în restul compoziţiei.

Compoziţia finală se împarte cât se poate de egal între cele două forme de copt care apoi se introduc în cuptor pentru circa 25 minute.

Când sunt gata, se scot pe un grătar şi se lasă să se răcească complet, înainte de a scoate blaturile din forme.

► Preparare cremă:

Gelatina se pune la înmuiat în puţin lapte (cam 20 ml). Restul de lapte se înfierbântă, împreună cu seminţele de vanilie. Gălbenuşurile, zahărul, amidonul se mixează bine; apoi se toarnă în fir subţire laptele fierbinte, amestecând continuu, până se omogenizează. Compoziţia obţinută se fierbe la bain-marie (sau direct pe flacără mică, într-un vas de inox cu pereţii foarte groşi, gen Zepter), amestecând continuu, până când se îngroaşă ca o budincă. Se trece printr-o strecurătoare pentru a înlătura seminţele de vanilie.

Gelatina înmuiată se încălzeşte 3-4 secunde la microunde, pentru a se lichefia, apoi se încorporează în cremă. La final, se adaugă untul şi se omogenizează. Se acoperă cu o folie alimentară de plastic şi se lasă să se răcească.

► Preparare glazură:

Frişca şi zahărul se omogenizează şi se înfierbântă, apoi se toarnă peste ciocolata ruptă în bucăţi mici.

Se mixează până când se topeşte ciocolata. Se lasă să se răcească la temperatura camerei.

ASAMBLARE:

Peste unul dintre blaturi se întinde crema de vanilie.

Se acoperă cu cel de-al doilea blat, iar deasupra se toarnă glazura. Se păstrează la rece până la servire (de preferat pe un platou cu capac, tip clopot, pentru a nu se usca crema).

ENGLISH

The Boston Cream Pie– it’s not a mystery that this is a cake with a history. It’s called “pie” but it’s not. It seems simple, but it’s hot. It shines away, with no eclipse, just since the 1856.

INGREDIENTS

(for a 17 cm diameter cake)

► The sponge cake:

• 3 eggs

• 150 g granulated sugar

• 50 g butter

• 100 ml milk

• 120 g cake flour

• 1 teaspoon of baking powder (cca 5 g)

• 1teaspoon vanilla extract

• a pinch of salt

► The pastry cream:

• 2 egg yolks

• 50 g sugar

• 200 ml whole milk

• 20 g cornstarch

• some vanilla seeds (or a teaspoon of vanilla extract)

• 5 g powder gelatin

• 40 g butter

► The chocolate glaze:

• 150 g dark chocolate

• 100 ml heavy cream

• 20 g sugar (optional)

DIRECTIONS

►The sponge cake:

Prepare two round identical cake pans of 17 cm diameter. Grease them and cover the base with baking paper. Preheat the oven to 175 Celsius degrees (350 F).

Sift together flour, baking powder and salt.

Combine the eggs and sugar and whisk (with a hand whisk) over a double boiler until sugar dissolves and the mixture is warmed up (about 5-7 minutes). Then whip on high speed to ribbon stage, until it gets pale and thick and its volume increases 5x.

Meanwhile put milk and butter into a microwave safe bowl and warm them until butter melts. Add vanilla and homogenize.

Gently fold the dry ingredients into the egg mixture, all at a time, from bottom to the top. Then take out 2 cups from this composition and put them into a separate bowl, then pour the warm butter-milk mixture and whisk vigorously to homogenize (this is what is called "liaison"). When completely homogenized, add the “liaison” back to the main cake batter and homogenize again. This technique – of not pouring the liquids straight into the main batter (because it will deflate) – is called “liaison”.

Divide the cake batter into the 2 cake pans and bake them for about 25 minutes. When ready, take off the pans from the oven and let cool completely before extracting the sponge cakes.

► The pastry cream:

Dissolve gelatin into 20 ml cold milk. Warm the rest of the milk along with vanilla seeds. In a medium saucepan, whisk together egg yolks, sugar and cornstarch, then whisk in the warmed milk. Cook over medium heat, until the mixture thickens. Take the cream off the heat, add the gelatin and homogenize. Finally add the butter. Transfer the cream into a clean porcelain bowl and cover the surface with a plastic foil. Let cool.

► The chocolate glaze:

Mix cream with sugar and bring to a boil, then pour it over the chopped chocolate. Whisk until chocolate melts. Let cool.

ASSEMBLING THE CAKE:

Spread the pastry cream over one of the two sponge cakes. Cover with the other sponge cake. Pour over the chocolate glaze. Keep it on the fridge, covered, until served.

E vremea pentru retrospectivă. Luna mai a fost aproape ca de obicei. Pe lângă deserturi colorate şi delicioase, am avut nişte preparate dietetice, sănătoase şi rapide, pe care vi le recomand cu multă căldură. Toate preparatele din luna mai 2015, cu reţetele aferente, le găsiţi aici.

ROMANIAN

Ratatouille este un excelent preparat franţuzesc din bucătăria provensală, care constă dintr-un mix de vegetale suculente, cu usturoi şi ulei de măsline. Sănătos, vegetarian, fără gluten, hipocaloric şi uşor de pregătit, acest preparat e perfect pentru o zi de vară, pentru că se poate consuma şi rece. „Ratatouille” este potrivit în dieta Rina, ziua de vitamine, deoarece nu conţine decât vegetale permise.

Ingrediente:

• 2 dovlecei

• 2 zucchini

• 2 vinete

• 2 morcovi

• 4 roşii mari

• 2 căţei usturoi

• 2 linguri ulei de măsline

• 400 g suc de roşii concentrat

• sare, piper după gust

• 1linguriţă oregano uscat

•1 linguriţă busuic uscat

• 1 linguriţă boia de ardei dulce

Preparare:

Vinetele, dovleceii, zucchini, morcovii şi roşiile se spală şi se taie în felii de circa 5 mm grosime. Se aşază în tavă în aşa fel încât să formeze un cordon.

Uleiul de măsline se încinge într-o tigaie, se adaugă usturoiul tocat şi se căleşte 1 minute, apoi se adaugă sucul de roşii. Se asezonează cu sare, piper, oregano, busuioc, boia, se fierbe 5 minute. Se atoarnă sosul peste legumele din tavă şi se introduce tava la cuptor, pentru circa 45 minute. Se serveşte imediat. E la fel de bun şi a doua zi.

ENGLISH

Ratatouille is a great French dish from the provencal cuisine, loaded with succulent seasonal vegetables, garlic and olive oil. Healthy, vegetarian, gluten free, low carb and easy to make, this recipe is perfect for a summer day, because it can be eaten cold as well.

Ingredients:

• 2 Mediterranean squash

• 2 zucchini

• 2 eggplants

• 2 carrots

• 4 big tomatoes

• 2 garlic cloves, minced

• 2 tablespoons of olive oil

• 400 g concentrated tomato juice

• salt, pepper on taste

• 1teaspoon dried oregano

•1 teaspoon dried basil

• 1 teaspoon sweet paprika

Directions:

Wash the eggplants, squash, zucchini, carrots and tomatoes, then cut them into ¼ inch slices. Arrange the slices of each vegetable, alternating, from the outer edge of the casserole towards the center.

Heat the olive oil in a pan and saute the garlic cloves, then add the tomato sauce, salt, pepper, oregano, basil and paprika. Boil for 5 minutes and pour the sauce over the casserole with vegetables. Bake in the oven for about 45 minutes or until the vegetables become tender. Serve immediately. Store the leftover into the fridge. Next day, chilled, tastes better.

ENGLISH

Well, for those who like polenta, this is an interesting way to serve it – like a tart crust, filled with tomato sauce and mushrooms. A healthy, easy to make, vegetarian dish that everyone should try.

Ingredients:

• 300 g cornmeal

• 1 liter water

• 500 g fresh mushrooms, sliced

• 600 g peeled tomatoes, blended

• 1 tablespoon fresh basil, minced

• 2 tablespoons olive oil

• 2 garlic cloves, minced

• salt and pepper to taste

• 1 teaspoon dried oregano

• 1 teaspoon dried basil

Directions:

Prepare a soft polenta from water, a teaspoon of salt and cornmeal. Remove from heat and stir in the fresh basil. Spread in a tart pan, covering the base and walls. Let cool.

Sauté garlic and mushrooms in olive oil in a large skillet, until the water from mushrooms evaporates. Add the blended tomatoes, dried basil, dried oregano, salt and pepper and continue to cook until you get a good sauce.

Top polenta with the sauce of tomatoes and mushrooms. Serve immediately. It is just as delicious cold as it is warm.

ROMANIAN

Acest preparat este un „facelift” pentru tradiţionala tocăniţă de ciuperci cu mămăligă. Indiferent cum e prezentat, are un gust de excepţie, e sănătos, hrănitor, şi constituie o inspirată alegere pentru un meniu de post. La fel de potrivit este şi în dieta Rina, pentru ziua de carbohidraţi, în care este permis mălaiul – celelalte ingrediente din reţetă sunt permise în orice zi.

Ingrediente:

• 300 g mălai

• 1 litru apă

• 500 g ciuperci proaspete

• 600 g roşii decojite

• 1 lingură busuioc proaspăt tocat

• 2 linguri ulei de măsline

• 2 căţei de usturoi tocaţi

• sare, piper după gust

• 1 linguriţă oregano uscat

• 1 linguriţă busuioc uscat

Preparare:

Se prepară o mămăligă nu foarte tare, din apă, mălai, o linguriţă de sare. După ce se ia de pe foc, se adaugă busuiocul proaspăt şi se amestecă. Mămăliga se pune într-o formă de tartă şi se tapetează baza şi pereţii formei. Se lasă să se răcească şi între timp se prepară umplutura.

Roşiile se procesează în blender, obţinându-se un suc foarte concentrat. Ciupercile se spală şi se taie în felii. Uleiul se încinge într-o tigaie, se adaugă usturoiul, ciupercile şi se călesc până când se evaporă apa lăsată de ciuperci. Se adaugă sucul de roşii, sare, piper, oregano şi busuioc uscat şi se ţine totul pe foc mic până când se obţine un sos. Acest sos se toarnă în interiorul crustei din mămăligă.

Se poate consuma imediat.

NOTE:

• Eu am folosit o formă cu baza detaşabilă, e mult mai comodă. Dacă se foloseşte o formă compactă, trebuie unsă cu puţin ulei, pentru ca tarta să poată fi scoasă uşor.

• Se poate adăuga caşcaval ras deasupra. De asemenea, în mămăligă se poate pune brânză rasă – caz în care se renunţă la sare. Eu am făcut această retetă pentru o zi de carbohidraţi în dieta Rina, iar în această zi proteinele de origine animală (brânza) sunt interzise.

ROMANIAN

Cui nu-i plac clătitele? Noi le adorăm! Dintre deserturile care se fac de obicei în casă, clătitele revin pe masa noastră cel mai des. Dar, pentru că delicioasele astea sunt în acelaşi timp bombe calorice, m-am interesat dacă nu există o posibilitate să înlocuiesc ingredientele cele mai periculoase din acest punct de vedere şi să obţin nişte clătite delicioase de care să ne putem bucura fără teamă de cântar. Bănuiam că zahărul poate fi înlocuit cu îndulcitor. Iar, pentru făină, am găsit un substitut minunat: cocosul. Reţeta care m-a inspirat am găsit-o pe Healthnutnation. Iar pancakes care au rezultat au fost fantastice: pufoase, catifelate, dulci şi cu o aromă puternică de cocos. Şi au doar câteva calorii :)

Având în compoziţie proteine din ouă, aceste pancakes pot fi servite în Dieta Rina, ziua de carbohidraţi şi chiar în ziua de proteine, dacă se alege oul ca proteină pentru acea zi (asta înseamnă că nu se vor consuma carne, peşte sau lactate).

Ingrediente:

• 200 g făină de cocos

• 50 ml lapte de cocos

• 30 g ulei de cocos topit

• 3 ouă medii

• ½ linguriţă praf de copt

• 1 linguriţă îndulcitor Stevia

Preparare:

Îndulcitorul se dizolvă în lapte. Ouăle se bat (în mixer, în blender, cu un tel sau cu furculiţa), apoi se adaugă laptele, untul de cocos topit, făina de cocos şi praful de copt. Se omogenizează. Se ia cu lingura din compoziţie şi se pune în mijlocul tigăii pentru clătite, eventual unsă cu puţin unt de cocos topit. Clătitele se coc la foc mediu, câte 1 minut pe fiecare parte. Se servesc imediat, cu fructe proaspete de sezon.

NOTE:

• Din ingredientele prezentate ies între 15-20 pancakes, în funcţie de dimensiune.

• Eu nu am avut făină de cocos, am avut fulgi de cocos pe care i-am măcinat la chopper. Nu recomand să îi măcinaţi la râşniţă, pentru că iese untul din ei la propriu :)

• Uleiul/untul de cocos se întăreşte la temperatura camerei, de aceea trebuie lichefiat înainte de a fi adăugat în compoziţie.

• Uleiul de cocos se găseşte la magazinele naturiste, eu am un borcănel marca Solaris. Poate fi înlocuit cu orice alt ulei sau unt, vegetal sau animal, eu am vrut pancakes cât mai dietetice, iar uleiul de cocos, pe lângă aroma deosebită şi conţinutul în vitamine, minerale, acizi graşi Omega 6, mai are o caracteristică esenţială: e o grăsime care nu îngraşă!

• Îndulcitorul Stevia poate fi înlocuit cu alt îndulcitor. Cred că există unii şi mai buni, încă studiez piaţa :)

• În funcţie de dimensiunea ouălor, compoziţia mai cere ingrediente solide şi atunci se mai adaugă o lingură făină de cocos. Compoziţia pentru pancakes trebuie să fie suficient de densă, încât să curgă greu, ca o lavă.

ENGLISH

Who doesn’t love pancakes? We adore them! From all the homemade sweet treats, pancakes are the ones which come back most often on our table :) Though, because they are not only delicious but also calorie bombs, I search out of there is any possibility to replace the most dangerous ingredients, in order to obtain a low-calorie pancakes that we could enjoy without fear of weighing scale. I knew I could replace sugar with sweetener. And, for flour, I found a wonderful substitute: coconut! I was inspired by the recipe found on Healthnutnation. And the pancakes I made were fantastic: fluffy, silky, sweet and strongly coconut-flavored.

Ingredients

(for 15-20 pancakes, depending on size):

• 200 g coconut flour

• 50 ml coconut milk

• 30 g coconut oil, melted

• 3 medium-sized eggs

• ½ teaspoon baking powder

• 1 teaspoon of Stevia sweetener

Directions:

Dissolve the Stevia in milk. Beat the eggs (with mixer, blender, whisk or a fork), then add the milk, coconut oil, coconut flour, baking powder and blend all. Take a tablespoon of composition and pour on the middle of a pancake pan greased with a small amount of coconut oil and cook on a medium heat, one minute on each side. Serve immediately, along with fresh seasonal fruits.

ROMANIAN

Cui nu-i place pizza? Eu ador acest preparat! Daca nu ar avea o tona de calorii, nu mi-ar trebui altceva. Dar am descoperit că există şi pizza care nu îngraşă. Cu blat delicios şi fără făină. Umplută cu ciuperci, ardei, roşii... cine doreşte, poate presăra deasupra răzătură de caşcaval mai slab. Eu am preparat această pizza pentru o zi proteică în dieta Rina şi, fiindcă în blat se pune ou, ca agent de legare, nu am mai inclus şu alte proteine de origine animală. Reţeta pe care am preluat-o de pe blogul lui Megan - The Detoxinista - include brânză şi în compoziţia blatului şi în mod sigur e chiar mai gustos aşa. Dealtfel, sunt multe situri care prezintă această versiune de crustă pentru pizza, după aceeaşi formulă. Oricum, am aflat astfel cât de versatilă şi de bună e conopida – acest aliment-minune care are o bogăţie de beneficii pentru sănătate.

Ingrediente

(pentru o pizza cu diametrul de circa 26 cm)

• 1 bucată conopidă mare

• 1 ou

• 1 linguriţă oregano uscat

• 1 linguriţă busuioc uscat

• sare, piper după gust

• 200 g ciuperci din conservă, bine scurse

• 2-3 roşii cherry, feliate

• ½ ardei gras roşu, tăiat rondele

• ½ ardei gras galben, tăiat rondele

• 1 ceapă roşie mică, tăiată rondele

• 50 g măsline fără sâmburi, feliate

• sos de tomate – de preferat homemade, fără zahăr

Preparare:

Conopida se clăteşte sub jet de apă şi se desface în florete. Acestea se procesează într-un chopper sau robot alimentar până la stadiul de „grăunţe” (arată ca boabele de orez), care se transferă într-o tavă de aragaz tapetată cu hârtie de copt şi se introduc în cuptorul încins la 175-180 grade Celsius, pentru 15-20 minute.

Apoi se scoate tava din cuptor, conţinutul ei se transferă pe un tifon curat (în 3 straturi) şi se stoarce. Conopida va lăsa multă apă, iar pentru a se coace frumos şi a căpăta aspect de blat de pizza, trebuie să fie cât se poate de bine uscată. Odată scursă, conopida se amestecă bine cu oul bătut, sare, piper şi condimentele. Se răstoarnă compoziţia pe o tavă de pizza, tapetată cu hârtie de copt, şi se presează urmând conturul tăvii. Se introduce la cuptor până când se rumeneşte uşor (circa 15 minute).

Pentru topping, se unge blatul cu 1-2 linguri de sos, peste care se presară felii de roşii, ardei, ciuperci, ceapă şi măsline. Se introduce din nou la cuptor pentru 15 minute.

ENGLISH

Who doesn’t love pizza? I love it! If only it wouldn’t have tons of calories :) Fortunately, I found out there’s a way to have low-carb pizza, using cauliflower for making the crust and I was excited to try it. I used the recipe from Megan - The Detoxinista - but I skipped the cheese, because I prepared this pizza for a diet which doesn’t permit more than 1 animal protein in a day, and since I used an egg for the crust, I had to stick to eggs in that day.

Ingredients

(for a pizza 26 cm diameter)

• 1 big head of cauliflower

• 1 egg

• 1 teaspoon dried oregano

• 1 teaspoon dried basil

• salt and pepper on taste

• 200 g canned mushrooms, drained

• 2-3 cherry tomatoes, sliced

• ½ red bell pepper, sliced

• ½ yellow bell pepper, sliced

• 1 small red onion, sliced

• 50 g sliced and pitted olives

• tomato sauce – preferably homemade, with no sugar

Directions:

Rinse cauliflower, separate it into florets, put them into a food processor and grind until they look like rice. Transfer the processed cauliflower on a tray lined with baking sheet and cook at 350⁰F until it becomes golden (about 15 minutes). Take the cauliflower from the tray, put it on a triple layered cheesecloth and squeeze all the liquid. Cauliflower has a lot of water in it which we need to remove, in order to obtain a nice pizza crust. After squeezing the water, transfer cauliflower to a mixing bawl, along with the egg, salt, pepper and herbs, mix to combine, then transfer the composition to a pizza tray lined with baking sheet and flatten. Bake again for 15 minutes.

Spread 1-2 tablespoons of tomato sauce over the pizza crust and cover with slices of mushrooms, cherries, bell peppers, onion, olives - or other favorite topping - and bake again for 15 minutes.

For English Recipe go to The Cake Blog.

M-a fascinat acest tort, de cum l-am văzut pe The Cake Blog, şi am găsit momentul să îl prepar. Creatoarea lui, Tessa Huff, e o fată extraordinar de talentată şi care m-a impresionat prin originalitatea preparatelor şi prin eleganţa cu care le prezintă. Acest tort m-a marcat pe viaţă. De la Tortul Egiptean nu am mai mâncat ceva care să mă impresioneze atât de mult. Conţine un buchet fantastic de arome: banane, ciocolată, Nutella - şi vanilie puţină, doar cât să le completeze pe celelalte, fără să le acopere. Nu e însiropat, dar nu e nevoie. Blatul e suculent, datorită compoziţiei cu smântână şi banane; crema de unt cu bezea elveţiană şi Nutella e fină şi se interpune perfect între straturile de ganache şi cele de blat. Fiindcă mi s-a părut perfectă, am preluat reţeta aşa cum a creat-o Tessa. Am redus doar numărul bananelor la 2 şi am umblat la zahăr, mi s-a părut cam mult pentru gustul meu aşa că am mai tăiat din el atât la blat cât şi la crema de unt. Să nu uităm ca bananele sunt foarte dulci, Nutella de asemenea şi, aşa cum l-am pregătit eu, acest tort mi s-a părut perfect echilibrat din puctul de vedere al zaharurilor. Tessa l-a servit cu sos sărat de caramel şi poate că de aceea l-a făcut mai dulce. Probabil că trebuie ţinut cont şi de acest aspect. Eu nu am mâncat niciodată sos sărat de caramel şi nu mă simt încă pregătită să-l încerc, aşa că am sărit peste el, deocamdată :)

Cu această reţetă particip la Provocarea Virtual Hug din luna curentă, iar îmbrăţişarea mea virtuală o trimit cu mare drag către Violeta Postolache, care pe lângă faptul că are două bloguri fantastice – Caietul cu reţeteşi Caietul cu idei– este şi un om deosebit, vertical şi frumos.

INGREDIENTE:

► Pentru blat:

• 2 banane medii (cam 130 g fiecare)

• 115 g unt moale

• 150 g zahăr pudră

• 8 g (1 plic) zahăr vanilat Bourbon

• 2 ouă

• 120 g smântână grasă (minim 20% grăsime)

• 400 g făină

• 10 g praf de copt

• ½ linguriţă bicarbonat de sodiu

► Pentru crema de ciocolată (ganache):

• 200 g ciocolată neagră

• 130 g smântână pentru frişcă (minim 25% grăsime)

• 20 g zahăr (opţional)

► Pentru crema de unt cu bezea elveţiană şi Nutella:

• 90 g albuş de ou (3 albuşuri medii)

• 100 g zahăr tos

• 8 g (1 plic) zahăr vanilat Bourbon

• 200 g unt cu 82% grăsime (la temperatura camerei)

• 150 g Nutella (la temperatura camerei)

PREPARARE

► Preparare blat: Se încălzeşte cuptorul la 175 grade Celsius. Făina, praful de copt şi bicarbonatul de sodiu se cern împreună. Bananele se pasează cu o furculiţă, până devin un piure omogen. Untul se mixează bine cu zahărul pudră şi zahărul vanilat până devine cremos, se adaugă ouăle pe rând, jumătate din amestecul uscat, se omogenizează. Se adaugă smântâna, apoi restul de amestec uscat. La sfârşit se încorporează piureul de banane. Compoziţia se toarnă într-o formă rotundă cu pereţii înalţi

tapetată cu hârtie de copt (sau se împarte în mod egal în două tăvi identice) şi se coace până când scobitoarea înfiptă în mijloc iese curată. Blatul se lasă să se răcească în tavă, apoi se scoate pe un grătar.

► Preparare crema de ciocolată: Smântâna se amestecă bine cu zahărul până când acesta se dizolvă, apoi se încălzeşte până aproape de fierbere şi se toarnă peste ciocolata ruptă în bucăţi mici (sau tocată). Se lasă 2-3 minute, apoi se amestecă bine cu un tel, până când se dizolvă ciocolata şi se obţine un amestec omogen. Se lasă să se răcească.

► Preparare crema de unt cu Nutella: Albuşurile se pun într-un vas de inox, la bain-marie, în aşa fel încât baza vasului în care se află albuşurile să nu atingă apa. Se adaugă în ploaie zahărul tos şi zahărul vanilat şi se amestecă (nu se bat!) încontinuu, cu un tel în formă de pară (sau cu accesoriul pentru bătut albuşuri al mixerului planetar), până când se dizolvă zahărul (5-10 minute). Apoi se transferă compoziţia în bolul mixerului planetar şi se mixează la viteză medie (treapta 3 din 6) până când se răceşte la temperatura camerei (15-30 minute, în funcţie de răcoarea din bucătărie), apoi la viteză mare până când se transformă în bezea. Se scade viteza la nivel mediu şi se adaugă câte puţin din unt (bucăţi cât un cub de zahăr), omogenizând bine înainte se a adăuga următoarea porţie de unt. La sfârşit se adaugă Nutella şi se omogenizează.

ASAMBLARE:

Blatul se taie în 4 felii orizontale. Crema de ciocolată se împarte în 4 părţi egale. Din crema de unt se pune deoparte cam 1/3, iar restul se împarte în 4 părţi egale. Peste prima felie se întinde un strat de ganache, apoi un strat de cremă de unt, peste care se aşază a doua felie de blat şi aşa mai departe. La sfârşit, cu crema de unt pusă deoparte se îmbracă toprtul şi se nivelează. Se decorează după gust. Se păstrează la rece până la servire.

Lemon Blackberry Entremet / Entremet cu lămâie şi mure

Cherdele dobrogene

Chocolate Cake with Coconut Cream Cheese Balls / Tort de ciocolată cu bile din cocos şi cremă de brânză

Peach Cookies / Piersici umplute

Nostalgie pe făraş

Asparagus & Cheese Tart / Tartă cu brânză şi sparanghel

Pyramid Entremet / Entremet Piramidă (original recipe)

Zucchini Noodles / Tăiţei din zucchini

O pilulă „cu aere”

Lemon Meringue Tartlets / Minitarte cu lămâie şi bezea

Walnut Pan di Spagna / Pandişpan cu nucă

Tort aniversar „Leu” / Lion Birthday Cake

Sour Cherry Sponge Cake / Prăjitură cu vişine

Boston Cream Pie

Caleidoscop MAI 2015

Ratatouille

Polenta Tart with Mushrooms and Tomato Sauce / Tartă de mămăligă cu sos tomat şi ciuperci

Low-carb Coconut Pancakes / Pancakes dietetice cu cocos

Low-carb Cauliflower Crust Pizza / Pizza cu blat din conopidă (dietetică)

Banana Chocolate Nutella Cake / Tort cu banane, ciocolată şi Nutella